Viceministrul muncii Vadim Pistrimciuc: Ar mai fi nevoie de 3-4 ani pentru ca reformele începute să ducă la relaxarea sistemului de pensii.
Începând cu această lună, pensionarii vor primi pensii mai mari în urma indexării cu 7,8 la sută decisă de parlament odată cu votarea legilor bugetare pentru acest an. Tot în aprilie şi tot în conformitate cu acest pachet de legi, beneficiarii unor pensii mai mici de 900 de lei vor primi un supliment în valoare de 390 de lei, în calitate de compensaţie pentru încălzirea locuinţelor în trei luni de iarnă.
Pensiile în Republica Moldova sunt indexate în fiecare an corespunzător creşterii inflaţiei şi cum această indexare se face în proporţie egală pentru toate categoriile de pensionari, unele pensii cresc cu câteva sute, iar altele – cu doar câteva zeci de lei anual, prin urmare cresc şi decalajele între pensiile mari şi pensiile mici.
Indexare suplimentată de compensații în cazul pensiilor mici
Your browser doesn’t support HTML5
Indexare suplimentată de compensații în cazul pensiilor mici
Solicitat de Europa Liberă, viceministrul muncii şi protecţiei sociale, Vadim Pistrinciuc a evitat să precizeze cu cât măreşte decalajele indexarea din acest an, dar un calcul publicat zilele trecute de cotidianul Adevărul a arătat că dacă pensia unui fost ministru sau ex-deputat va creşte din această lună cu cca. 500 de lei, atunci un pensionar ce a lucrat în agricultură va avea un supliment de numai 55 de lei. Aceleaşi calcule arată că pensia unui fost demnitar de rang înalt creşte de aproape 10 ori mai rapid decât cea a unui fost agricultor şi de 8 ori mai repede decât cuantumul pensiei medii, de care beneficiază mai mult de 90% din pensionari.
L-am întrebat pe Vadim Pistrimciuc dacă nu consideră perimată practica indexării, cel puţin în condiţiile RM, unde se ştie că există aceste disproporţionalităţi şi unde guvernul şi-a declarat intenţia de a le elimina treptat din sistemul de asigurări sociale.
Vadim Pistrimciuc: “Nu, pentru că se indexează şi contribuţia pe care a adus-o salariatul la fondul de pensii. Şi atâta timp cât se face conform legii, când în calcul se ia indicele preturilor de consum si nu se fac alte majorări artificiale, este OK. Cu atât mai mult că pensiile mari sunt în absolută minoritate. Dar tocmai pentru a preveni creşterea acestor decalaje, s-a mers, al doilea an consecutiv, pe alocarea unor ajutoare suplimentare pentru pensionarii săraci, care primesc mai puţin de 900 de lei, prin intermediul de compensaţii sociale pentru perioada rece a anului, care alcătuiesc câte 130 lei pentru fiecare din cele trei luni ale perioadei reci – ianuarie, februarie, martie.”
Vice-ministrul afirmă că de acest suport vor beneficia în total 540 de mii sau 80 la sută din totalul de pensionari. Ei vor primi câte 390 de lei cel mai probabil până la sfârşitul acestei luni şi fără a fi nevoiţi să treacă vreo procedură suplimentară care să le confirme condiţia financiară. Împreună cu indexarea, ajutorul promis pensionarilor ridică mărimea pensiilor cu cca. 15 la sută faţă de anul trecut, mai precizează Vadim Pistrinciuc.
Ar mai fi nevoie de 3-4 ani, estimează viceministrul, ca şi efectele reformelor începute în acest an, cum ar fi ridicarea cu cinci ani a vârstei de cotizare şi cu şase luni anual a vârstei de pensionare pentru judecători, procurori şi funcţionari publici, să-şi dea efectul, adică să relaxeze fondul de pensii care deja este suplimentat anual cu câteva zeci de milioane de la bugetul de stat.
Cu toate acestea, pensia medie din Republica Moldova rămâne a fi cea mai mică din Europa, constată observatorii independenţi, care sugerează autorităţilor să se gândească la reforme mai radicale dacă vor să evite un colaps al sistemului de pensii în următorii ani.
Analistul economic de la IDIS Viitorul, Alexandru Fala: “S-a început această unificare a modului de calculare a pensiilor, indiferent de profesie. Este un prim pas, dar per ansamblu, proporţia celor ce beneficiază de pensii privilegiate este foarte mic. Aşa că probabil că va trebui să facem un al doilea pas şi acesta ar fi majorarea vârstei de pensionare. Dar şi această măsură doar va relaxa bugetul asigurărilor sociale şi va amâna problemele. Ceea de ce este cu adevărat nevoie este consolidarea sistemului privat, adică fondurile private de pensii.”
Deocamdată, în Republica Moldova nu funcţionează nici un fond privat de pensii, iar primele tentative de a le crea au eşuat din cauza lipsei unor condiţii legislative potrivite.