„Vrem ca Moldova să ajungă în Europa”

Un moldovean din zece nu ştie ce înseamnă Uniunea Europeană, dar două treimi din populaţia ţării ar spune „da” integrării europene, dacă s-ar organiza un referendum naţional. Despre eurointegrare vorbim la acest sfârşit de săptămână.

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă

Compania de marketing IMAS a efectuat în luna martie un sondaj pe scară naţională: „Uniunea Europeană – marea provocare a Republicii Moldova”. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1 500 de persoane în 112 localităţi din ţară. Cercetarea sociologică arată, că dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, puţin peste 60 % din moldoveni ar vota „pentru”. Împotrivă s-au declarat 12 % dintre respondenţi, iar 15 % sunt indecişi. Paradoxal, 10 % dintre intervievaţi declară, că nu ştiu ce înseamnă UE.

Europa Liberă: Ştiţi ce înseamnă UE?
- „Nu ştiu.”

Europa Liberă: Ce înseamnă UE?
- „Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană ştiţi ce înseamnă?
- „Ei vor să ajute popoarele toate, care-s sărace. Dar noi suntem daţi cu ruşii. Noi, mai ales aiştea de la ţară, sunt toţi întunecaţi.”

Europa Liberă: De ce trebuie să meargă Moldova în UE?
- „Merităm şi noi o altă viaţă. Eu aşa cred.”

Europa Liberă: O merităm ca să ne-o ofere UE? Sau noi să ne-o creăm?
- „O merităm, să lucrăm mai mult, că putem. Avem mult potenţial. Noi nu ne putem promova. De atâta că nu ne ajunge îndrăzneală.”

Europa Liberă: Şi Moldova poate deveni o poveste de succes pentru UE?
- „Da, dacă fiecare ar porni de la dânsul, ar munci mult.”

Europa Liberă: Cum înţelegeţi promovarea reformelor în Moldova? De ce avem nevoie de reforme?
- „În primul rând, în învăţământ, prioritar avem. În medicină, în sfera socială. Economie.”
- „Nu se vede nici o reformă, nimic. Poliţia nu lucrează, e haos în ţara asta. 20 de procente dintre judecători trebuie eliberaţi, pentru că ei sunt de pe vremea sovieticilor. Na-ţi o bună, nimic, nimic nu se schimbă.”

Europa Liberă: Are şanse Moldova să ajungă în UE?
- „Are să aibă.”
- „Câte generaţii o să se schimbe?”
- „Repede o să aibă. Degrabă.”
- „Cu cât o să vă deşteptaţi şi o să cereţi mai repede în Uniunea Europeană, asta o să fie un plus la poporu ista, ca să nu fie sortit pieirii.”

Europa Liberă: Câţi ani i-ar trebui Moldovei ca să ajungă în UE?
- „Depinde de efortul, pe care îl fac toţi, de jos până sus.”

Europa Liberă: De fapt, cine trebuie să vrea? Cetăţeanul simplu trebuie să vrea să ajungă Moldova în UE? Sau să poată guvernarea să ducă ţara în Uniunea Europeană?
- „Eu cred, totuşi, că depinde mult şi de noi. Dacă fiecare ar fi conştiincios şi ar munci, atunci ar fi altfel.”
- „Uniunea Europeană e gata în orice timp, dar ce să faci cu bădăranii? Unde să te duci? Eu vă spun sincer, eu aş izola ţara asta măcar pe vreo 50 de ani, poate şi-or reveni, le-ar veni minţile la cap.”
- „Până n-o să iasă tineretul ista, alde noi, bătrânii o să ne înfunde ruşii.”

Europa Liberă: Da de ce bătrânii sunteţi atât de neputincioşi?
- „D-apoi de ce? Fiindcă aşa i-au învăţat comuniştii.”
- „A distruge un popor nu-ţi trebuieşte război civil, revoluţie. Arma ideologică, ceea ce au făcut comuniştii 75-80 de ani. Îl faci ascultător, îl îmblânzeşti, cum doreşti aşa îl faci pe dânsul. Îl pui să sape aici, sapă. Îl pui să astupe înapoi – astupă înapoi.”
- „E drept ce-a spus dumnealui.”

Europa Liberă: Dar vreţi ca Moldova să ajungă în UE?
- „Vrem ca Moldova să ajungă în Europa. Fiindcă tineretul ista e mai dezgheţat ca acei, care au trăit cu ruşii.”

Europa Liberă: Cei care sunt de vârsta Dumneavoastră?
- „Cam de vârsta mea, poate.”

Europa Liberă: Câţi ani aveţi?
- „Eu ? - 57.”

Europa Liberă: Şi puneţi toată nădejdea în tineret?
- „Toată nădejdea că tineretul o să ne scoată din mociuga asta.”
- „Dar de ce tineretul? Da dovediţi, de o pildă, că şi Dumneavoastră n-aţi trăit degeaba până acum. Daţi o pildă, un imbold ca tineretul ista să vă ajute ca să vă duceţi în Uniunea Europeană. N-aşteptaţi de-a gata.”
- „Ce poate să facă guvernarea? Să fie coeziune între partidele Alianţei, ca să fie un climat de linişte în societate, ca fiecare să-şi vadă de treaba sa şi pas cu pas să înaintăm. Nu trebuie să aşteptăm miracole, ca să vină cineva şi să ne facă. Până când în ţară e haos politic, investitorii, donatorii sunt mai reticenţi, mai rezervaţi şi aşteaptă să se precipiteze lucrurile.”

Europa Liberă: Moldova în UE - cu sau fără Transnistria?
- „Pas cu pas vom merge împreună cu Transnistria.”
- „Raţional este cât mai insistent, cât mai repede să unim hotarul pe Nistru.”
- „Nu ştiu dacă Europa va merge la a doua variantă cipriotă.”
- „Trebuie să ieşim din prostie şi să declarăm partea stângă zonă ocupată, zonă rusească.”
- „Fără rezolvarea diferendului transnistrean, nu ne va agrea nimeni şi nu ne va primi nimeni în Uniunea Europeană.”

Opinii culese la întâmplare pe străzile capitalei. Acum din stradă, să mergem cu microfonul Europei Libere în Parlament. Aici discutăm cu deputatul liberal-democrat, Tudor Deliu. Parlamentarul spune, că şansa eurointegrării se menţine, dar depinde de Republica Moldova, dacă îşi va face bine lecţia de acasă. Tudor Deliu vorbeşte despre ambiţiile Chişinăului de-a avansa rapid pe calea integrării europene.

Deputatul Tudor Deliu

Tudor Deliu: „Acum se discută şi se face foarte mult în ceea ce priveşte liberalizarea regimului de vize, care este un pas spre integrarea europeană. O mare parte din cetăţenii noştri se află astăzi după hotare. Ştim noi cum au nimerit acolo după hotare şi suntem în situaţia, chiar necreştinească, când copii nu pot veni la înmormântarea părinţilor. Şi invers. De aceea cred, că liberalizarea regimului de vize este un prim pas spre integrarea europeană, unde cetăţenii Republicii Moldova se vor simţi egali, ca şi cetăţenii din celelalte ţări ale Europei.”

Europa Liberă: Ca să obţină acest regim de liberalizare şi Republica Moldova are de onorat anumite obligaţiuni.

Tudor Deliu: „Absolut. Nu întâmplător se discută, că avem tema pentru acasă. Avem şi noi acel caiet de sarcini, pe care trebuie să-l realizăm.”

Europa Liberă: Securizarea frontierei, paşapoarte biometrice, readmisia.

Tudor Deliu: „Absolut, aveţi dreptate. Lucruri care sunt posibile de realizat şi să ne ţinem de cuvântul, pe care l-am promis tuturor cetăţenilor, că la finele anului 2012 să putem să fim liberi în ceea ce priveşte accesul în ţările Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, Republica Moldova urmează să îndeplinească un alt caiet de sarcini, care se numeşte acquis comunitar. Şi aceasta în eventualitatea aderării la Uniunea Europeană. Cel puţin un acord de asociere credeţi că e posibil a fi obţinut?

Tudor Deliu: „Cred că e posibil de a fi obţinut. Noi ne-am ocupat şi ne ocupăm acum, să nu folosesc fraza cu antereul lui Arvinte, adică de ajustarea multor legi la normele europene.”

Europa Liberă: Această armonizare a legislaţiei naţionale la standardele europene tot ar fi o condiţie, pe care o cere Bruxelles-ul. Se zice, că în Republica Moldova legea ar fi bună, dar mecanismul de implementării lasă de dorit. Şi aici nevoia de a promova aceste reforme, în primul rând în sistemul judecătoresc.

Tudor Deliu: „Noi încă nu am promovat mecanismele de implementare a acestor legi. Un măr al discordiei pentru Republica Moldova este justiţia. Cu părere de rău noi încă mergem pe valul cela de la fosta justiţie sovietică şi prea puţin am reformat în acest domeniu.”

Europa Liberă: De ce prea puţin? De ce atât de încet?

Tudor Deliu: „Prea puţin şi prea încet. Eu cred, că o să mă scuze colegii, dar am să zic, că aici nu prea există voinţa politică a tuturor celor prezenţi în Parlament. Să ne aducem aminte de iniţiativa din anul trecut, de lichidare a judecătoriilor economice, judecătoriilor militare, a procuraturii militare. Cu atât mai mult că iarăşi se vorbeşte foarte mult de corupţie în justiţie. Eu sunt de acord cu cei care zic, că există corupţie în justiţie. Şi chiar aş specifica că cea mai mare există anume în judecătoriile economice. De aceea, dacă într-adevăr vrem cu certitudine în Uniunea Europeană, ar trebui să facem reforme structurale şi funcţionale în toate domeniile, chiar dacă câte o dată ele şi dor.”

*

Cea de-a şasea rundă de negocieri pe marginea acordului de asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană va avea loc luni, la Chişinău. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, participanţii la reuniune vor aborda mai multe subiecte, referindu-se la negocierile pe marginea textului acordului de asociere privind domeniile de cooperare economică şi sectorială, justiţie, dialog politic şi reforme. Europa Liberă a stat de vorbă şi cu fostul consilier al premierului Moldovei, cu Nicu Popescu, cercetător la Consiliul european pentru relaţii externe, Biroul de la Londra.

Nicu Popescu sugerează, că Moldova trebuie ajutată să-şi continue reformele, însă şi Guvernul de la Chişinău mai are multe de făcut. Dar cum poate Moldova, totuşi, să ajungă o istorie de succes pentru Uniunea Europeană?

Nicu Popescu: „Moldova deja este o istorie de succes. Moldova este cea mai democratică ţară dintre vecinii Uniunii Europene. Evident, rămân foarte multe probleme şi procese politice, rezolvarea cărora va mai dura, legate şi de reforma Ministerului de Interne şi de lupta cu corupţia şi îmbunătăţirea mediului de afaceri.”

Europa Liberă: De ce atât de greu aceste reforme?

Nicu Popescu: „Ele nicăieri nu au fost realizate rapid. Este nevoie de trei-patru-cinci-şase ani ca efectele acestor reforme să fie vizibile. Şi Republica Moldova, într-un fel, se află la începutul acestui proces. Evident că incertitudinile politice din anul trecut au micşorat viteza de implementare a reformelor.”

Europa Liberă: Politicienii, actuala guvernare îşi doreşte o mai grabnică reformare?

Nicu Popescu: „Este singura obţiune şi singura şansă pentru Republica Moldova de a se consolida ca un stat european reuşit. Asta este singura şansă a clasei politice de a transforma Republica Moldova nu doar într-o poveste de succes în plan european, ci într-o ţară funcţională, care îşi serveşte proprii cetăţeni şi care se bucură de sprijinul şi ataşamentul cetăţenilor Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Pentru Bruxelles o istorie de succes ce ar însemna? O ţară, unde democraţia a prins rădăcini, o ţară unde reformele sunt reforme nu mimate, dar implementate, o ţară unde s-a schimbat mentalitatea. O ţară, care vrea, sau care poate?

Nicu Popescu: „Exact. Toate aceste elemente luate împreună. Şi nu există un model, în care Republica Moldova nu poate fi o poveste de succes, dacă este democratică, dar corupţia şi mediul de afaceri rămân la fel. Sau Republica Moldova nu poate fi din nou o poveste de succes, dacă se îmbunătăţeşte doar mediul de afaceri, aşa cum era de altfel în Tunisia înainte de revoluţia recentă, însă contextul politic rămâne centralizat.

Din fericire, Republica Moldova, o putem spune cu fermitate, este cel mai democratic stat din vecinătatea Uniunii Europene. Însă următoarea prioritate ţine de îmbunătăţirea mediului de afaceri, lupta cu corupţia şi reforma instituţiilor de forţă. Potenţialul de reforme există. Uniunea Europeană aşteaptă aceste reforme, anume pe aceste trei segmente cred că se va decide. Dacă Republica Moldova se poate consolida nu doar ca un potenţial stat de succes, dar un stat, care într-adevăr în câţiva ani întreprinde aceste reforme, care o vor aduce în pragul aderării la Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: O ţară săracă, o ţară unde deocamdată corupţia rămâne să înflorească, o ţară cu multe probleme. Dar pe de altă parte, o ţară de succes. Contrastul ăsta, totuşi, e mare.

Nicu Popescu: „Noţiunea de succes este una relativă. Şi România, şi Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană cu multe probleme. Croaţia, probabil, va adera către sfârşitul anului curent la Uniunea Europeană, are evident multe probleme. Însă dacă vom compara situaţia cu democraţia şi prosperitatea, şi funcţionarea sistemului economic din România cu funcţionarea sistemului economic şi politic din Ucraina, sau Armenia, vom vedea, că România într-adevăr, sau Bulgaria, sau Polonia, chiar dacă au anumite deficienţe, comparativ cu majoritatea statelor membre UE, sunt nişte poveşti de succes, ţinând cont de punctul de pornire de acum 20 de ani. Deci, noţiunea de succes este o noţiune relativă.

Republica Moldova nu va deveni o Elveţie peste noapte, însă Moldova are acest potenţial, această deschidere unică, care o pot propulsa în rândul statelor europene. Chiar dacă ne uităm şi la Balcani, state care au o perspectivă recunoscută de aderare la Uniunea Europeană, vom vedea că în Albania au avut loc proteste foarte serioase, care s-au soldat cu morţi, au fost practic responsabilitatea Ministerului de Interne. Deci, din Albania vedem că inclusiv state, care deja sunt state recunoscute ca având o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană, mai au probleme substanţiale. Şi în acest sens cred, că Republica Moldova poate privi cu optimism, pentru că energia cu care se mişcă Republica Moldova este în mare parte determinată de dorinţa internă de transformare.”

Europa Liberă: Domnule Popescu, Moldova o ţară de succes pentru Occident. Moldova ce fel de ţară pentru Est?

Nicu Popescu: „Republica Moldova trebuie să devină un model de succes pentru proprii cetăţeni. Şi Moldova va deveni o ţară de succes pentru proprii cetăţeni, edificând elementele cheie ale unui stat european - călătorind în mediul european, mediul de afaceri, care va duce la o prosperitate mai mare. Deci, succesul există pentru cetăţenii Republicii Moldova, însă modalitatea şi planul arhitectural al acestei noţiuni de succes îl găsim în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar cum rămâne în relaţia cu Moscova?

Nicu Popescu: „Relaţia cu Moscova poate să rămână foarte bună. Dacă ne uităm la politica externă a Rusiei, vom vedea că prietenii cei mai buni ai Rusiei sunt în Uniunea Europeană. Şi nu este vorba doar de state ca Germania, sau Franţa, dar şi unele noi state mebre, ca Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Polonia. Am observat în ultimii ani acest proces de normalizare a relaţiilor dintre Polonia şi Rusia. Cred, că este absolut normal şi corespunde intereselor Republicii Moldova să menţină un parteneriat foarte bun şi foarte strâns cu Federaţia Rusă. Avem exemple multiple.”

Europa Liberă: Dar ce ar însemna parteneriat bun Chişinău-Moscova?

Nicu Popescu: „Un dialog politic, inclusiv pe probleme de securitate, inclusiv pe Transnistria. Menţinerea neutralităţii Republicii Moldova la această etapă, dar continuarea discuţiilor privind retragerea trupelor ruse. Relaţiile internaţionale dese ori se menţin la un nivel acceptabil, inclusiv printr-o investiţie politică şi dorinţa de a purta un dialog necontenit.”

Europa Liberă: Sincer, credeţi că dialogul ruso-comunitar ar putea să contribuie în actualele condiţii la soluţionarea conflictului transnistrean? Şi cum?

Nicu Popescu: „Soluţionarea conflictului transnsitrean va dura foarte mult. Ceea ce putem face în dialogul cu Federaţia Rusă este să creăm un context extern favorabil pentru politicile de reintegrare. Însă trebuie să realizăm, că aceste politici de reintegrare a ţării sunt nişte politici de ordin intern. Mă refer la faptul, că Republica Moldova trebuie să devină un stat atractiv, economic şi politic pentru cetăţenii săi din stânga râului Nistru. Şi această atractivitate o vom edifica prin posibilitatea de a călători fără vize în Uniunea Europeană, prin comerţul liber cu Uniunea Europeană, prin reforma instituţiilor de forţă, prin lupta cu corupţia. Pentru ca aceste procese să fie vizibile, avem nevoie de câţiva ani.

Şi dialogul cu Federaţia Rusă, cu Ucraina, cu Uniunea Europeană trebuie să ne faciliteze să creeze acest mediu extern pentru a evita anumite complicaţii geopolitice. Acum dacă ne uităm la relaţia Moldova-Rusia, vom vedea că relaţia dintre Republica Moldova, inclusiv Alianţa pentru Integrare Europeană, şi Rusia, este o relaţie mult mai stabilă decât relaţia pe care a avut-o Rusia cu preşedintele Saakashvili din Georgia, sau cu preşedintele Iuşcenko din Ucraina. Da, într-adevăr relaţiile moldo-ruse ar putea merge acum pe un făgaş ceva mai intens, ceva mai pozitiv, pentru inclusiv a soluţiona anumite probleme economice din relaţiile noastre.

Însă trebuie să înţelegem un lucru foarte clar, că atunci când ne referim la conflictul transnistrean, cheile acestui conflict nu se află la Moscova. Conflictul transnsitrean poate fi soluţionat, însă acest conflict este ca o uşă cu cinci sau şase lacăte şi diferiţi actori deţin aceste chei. Şi ai nevoie de mai multe chei, nu doar de una, pentru a soluţiona acest conflict. Şi cheile sunt şi la Washington, şi la Bruxelles, şi la Kiev. Dar în primul şi în primul rând la Chişinău şi Tiraspol.”

Europa Liberă: Din moment ce a existat planul Kozac, din moment ce a existat planul Iuşcenko, de ce nu există planul Chişinăului pentru soluţionarea politică a acestrui conflict?

Nicu Popescu: „Sunt ceva mai sceptic. Eu nu cred, că orice conflict secesionist poate fi soluţionat prin existenţa unor anumite planuri. Planurile sunt necesare, însă aceste planuri trebuie să corespundă şi să se înscrie în anumite realităţi, existenţe pe teren. Una din cauza eşecurilor acestor planuri, reieşea că condiţiile existente pe teren nu permiteau o soluţionare durabilă a acestui conflict. Şi anume prin schimbarea realităţilor, şi în primul şi în primul rând edificarea unei Moldove europene, vom schimba realităţile de pe teren. Şi nişte planuri durabile vor apărea atunci, când realităţile de pe teren vor permite o reintegrare durabilă.”

*

Reforme dure, costuri sociale şi politice mari, trei premieri şi, poate cel mai importat lucru, trasarea unor linii de politică externă, care au condus România în NATO şi mai târziu în Uniunea Europeană. Cam în aceşti parametri se încadrează mandatul fostului preşedinte român Emil Constantinescu. Ce sfaturi are Emil Constantinescu pentru actuala guvernare de la Chişinău, care şi-a propus drept scop eurointegrarea.

Valentina Ursu îl intervievează pe Emil Constantinescu, fostul președinte al României

Emil Constantinescu: „Liderii ar trebui să explice mai bine reforma şi preţul ei dinainte. Este ceea ce eu nu am reuşit să fac. Nu am fost capabil să explic foarte bine paşii necesari şi preţul, care trebuie plătit şi exemplu, cum era pentru noi exemplul Poloniei. În acelaşi timp, trebuie explicat foarte bine ce înseamnă un Guvern de coaliţie. Guvern de coaliţie înseamnă conflicte intercoaliţie.”

Europa Liberă: Interminabile?

Emil Constantinescu: „Interminabile. Dar trebuie de explicat, că aceste conflicte sunt normale într-un joc politic. Toate guvernările de centru-dreapta postcomuniste au fost de coaliţie, pentru că singurii care au putut să vină cu un partid au fost foştii comunişti, care au putut să se bazez pe centralismul democratic, au cu totul alt tip de construcţie a unui partid. Şi evoluţia României trebuie studiată. Au fost mai întâi sute de partide, apoi zeci de partide şi până în urmă s-a ajuns la tipul german, cu coaliţii de guvernare. Nu cred că vreo dată în România şi nici nu este bine să se ajungă la tipul cu două partide – a Statelor Unite, sau a Marii Britanii, nu acesta. Este tipul de mai multe partide. Or, centru-dreapta întotdeauna va avea o coaliţie.

Totdeauna trebuie de explicat de la început, într-o coaliţie există orgolii, există frustări, există cariere politice. De aceasta se întâmplă ce se întâmplă în Franţa, se întâmplă în Germania, se întâmplă în Italia, se întâmplă în Olanda. Numai că trebuie să existe un proiect. O coaliţie în care există conflict este şi mai bună, pentru că se supraveghează reciproc şi poporul află. Este ceva cu totul opus unui partid, care are tendinţa să devină un clan, să reprezinte oligarhia, să reprezinte un clan mafiot, în care tot se acoperă şi opoziţia nu poate să vorbească. Totdeauna într-o coaliţie aceste certuri scot adevărul la iveală. Şi controlul reciproc într-o tranziţie, într-o ţară cu democraţie tânără, este pozitiv, nu este negativ.”

Europa Liberă: Moldova în UE cu sau fără Transnistria?

Emil Constantinescu: „Este o problemă dificilă, este o problemă nevralgică. Pentru că pe de o parte Uniunea Europeană nu admite ţări, care nu s-au transformat la nivelul statului de drept, la nivelul economic. Dar, pe de altă parte, nici nu importă conflicte. Este de altfel motivul, pentru care până acum exista conceptul de integrare mai întâi în NATO şi după aceea în Uniunea Europeană, pentru că au primat considerentele de strategie.

Aceasta va continua să fie un element, chiar dacă poate se va renunţa la un moment dat la această prioritate în NATO, dar oricum ea va privi ţările de graniţă şi mai ales o ţară, cum este Moldova. Deci, problema rezolvării conflictului din Transnistria este destul de presantă, sub o formă sau alta. Este un avantaj şi ea va trebui, după părerea mea, rezolvată acum, sub preşedinţia Poloniei.”

Europa Liberă: Ar exista şanse?

Emil Constantinescu: „Există şanse foarte mari. Calea este deschisă, pentru că vă amintesc, că în noiembrie 1999, la Istanbul, în urma unei întâlniri confidenţiale - Yeltsin, Lucinschi şi cu mine. Atunci preşedintele Yeltsin a făcut un lucru foarte important, a acceptat acest lucru, a fost înscris. Sigur că de atunci au trecut...”

Europa Liberă: 12 ani.

Emil Constantinescu: „12 ani, trupele nu s-au retras, dar avem baza, avem un document.”

Europa Liberă: Recunoscut internaţional, care obligă Rusia.

Emil Constantinescu: „Şi aşa cum vă amintesc atunci, tot la Istanbul, s-a semnat şi tratatul pentru SAL-2, tratatul care decât acum doi ani în urmă s-a realizat. Ei, dacă s-a realizat acela, eu cred că se poate realiza şi acesta.”