Masă rotundă despre planurile de reformare a procuraturii, care urmăresc eficientizarea anchetelor penale.
Procuratura intenţionează ca pînă la sfîrşitul acestui an să pună pe masa parlamentarilor un nou proiect de lege care să prevadă schimbările de la această instituţie, ceea ce va însemna începutul propriu-zis al reformei. Deocamdată se ştie vag ce va cuprinde această lege, fiindcă sînt mai multe păreri despre cum trebuie să arate procuratura după reformă. Ceea ce se urmăreşte însă e ca instituţia să fie mai eficientă şi în primul rînd independentă. Cum să fie prevăzută această independenţă în lege dar mai ales cum să fie realizată în practică s-a discutat azi la o masă rotundă cu procurori şi experţi străini şi locali.
Procurorul general Valeriu Zubco se arată părtaşul ideii că procuratura nu va putea scăpa de influenţa politicului dacă procurorul şef va fi numit în continuare de Parlament. Aşa sau altfel, noul proiect de lege despre procuratură urmează să stabilească altă procedură de desemnare a procurorului general. Cei mai mulţi dintre experţii din domeniu optează pentru numirea prin decret prezidenţial a candidatului propus de Consiliul Procurorilor.
Valeriu Zubco a sprijinit şi intenţia de schimbare a statutului procurorului: „Dacă noi vorbim de stabilirea statutului, desigur că noi mergem pe calea demilitarizării procuraturii RM. Noi susţinem ideea de a stabili statutul de magistrat al procurorului. Reieşind din prevederile Constituţiei RM procuratura este inclusă în partea ce ţine de autoritatea judecătorească. Pentru că deseori se vorbeşte că este influenţa politicului asupra activităţii procuraturii, iar independenţa va garanta anume acel statut.”
Procuratura ar urma să preia atribuţiile de urmărire penală de la alte organe de drept
Your browser doesn’t support HTML5
Procuratura ar urma să preia atribuţiile de urmărire penală de la alte organe de drept
Unii experţi se arată însă neîncrezători că aceste două prevederi ar putea schimba lucrurile temeinic, după cum se doreşte. Juristul Vladislav Gribincea, preşedinte al Centrului de Resurse Juridice, crede că ar fi necesare şi alte schimbări, care ar viza întreg corpul de procurori, şi nu doar pe procurorul general.
Vladislav Gribincea: „Bineînţeles, rolul procurorului general în procuratură care este o structură ierarhizată este important. Totuşi este nevoie de a clarifica regulile cu privire la numirea şi promovarea însăşi a procurorilor. Fiindcă în momentul în care un candidat bun nu poate fi promovat într-o funcţie bună asta descurajează întreg sistemul.”
Referindu-se la independenţa corpului de procurori, Vladislav Gribincea atenţionează că şansele de reuşită a reformei vor fi şi mai mici dacă nu va fi revăzut şi mecanismul de control asupra subalternilor procurorului general.
Iată ce crede despre aceasta procurorul Ruslan Popov, şeful Direcţiei de control al urmăririi penale: „Procurorul general asigură atît organizatoric cît şi procesual activitatea instituţiei respective, independenţă totală-totală nu există nicăieri. Noi preconizăm că în viitor procurorul ierarhic superior pur şi simplu va putea să constate anumite încălcări şi omisiuni care duc la probleme de administrare a probatoriului şi de încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Şi exclusiv indicaţiile vor viza doar excluderea încălcărilor de lege constatate. ”
În lipsa unor garanţii sociale de care s-ar bucura procurorii, controlul ierarhic bine reglementat nu va epuiza în totalitate posibilităţile de a-i influenţa, afirmă Ruslan Popov.
Ruslan Popov: „Odată ce procurorului o să-i fie asigurat un trai decent, o să crească şi nivelul lui de cultură, de inteligenţă, de profesionalism, sigur de independenţă ca orice procuror în mod normal să spună nu atunci cînd i se cere.”
Scopul declarat al reformei procuraturii a fost cel de a eficientiza anchetele penale, astfel încît dosarele ajunse în instanţă să aibă toate temeiurile trebuincioase ca să culmineze cu sentinţe. Autorităţile îşi propun să transmită atribuţiile de urmărire penală de la alte organe de drept către procuratură, urmînd doar această instituţie reformată să fie abilitată cu efectuarea anchetei.
Se discută încă şi despre faptul că procurorii să nu aibă atribuţii de intervenire în justiţia civilă şi să se ocupe doar de cauzele penale.
Numai că reformare procuraturii s-ar putea impotmoli în diverse dificultăţi. Una din acestea, spun unii experţi, ar putea fi rezistenţa celor vizaţi de reformă, încurajată de lipsa unei voinţe politice clare.