Curtea Constituţională a permis astăzi pentru a treia oară suspendarea temporară a preşedintelui Igor Dodon de această data pentru că şeful statului a refuzat să promulge modificarea Codului Audiovizualului cunoscută drept „legea anti-propagandă”. Preşedintele Înalte Curţi Tudor Panţâru a mai atras atenţia Parlamentului că sunt necesare modificări la Codul Penal, astfel încât demnitarii care neglijează hotărârile Curţii să fie traşi inclusiv la răspundere penală.
Your browser doesn’t support HTML5
A treia suspendare a președintelui Dodon
În lipsa unor promisiuni certe privind ziua în care atribuțiile șefului statului vor fi preluate de preşedintele Parlamentului, comentatorii politici cu care am stat de vorbă presupun ca spicherul va promulga la pachet modificarea Codului Audiovizualului şi numirea noilor miniştri din cabinetul condus de Pavel Filip. Acest lucru mai curând că se va întâmpla după Crăciunul pe rit vechi.
Este pentru a treia oară, din octombrie anul trecut, când şeful statului este înlăturat temporar din funcţie. Acest aspect a fost pus în discuţie astăzi de preşedintele Curţii Constituționale, Tudor Panţâru, care l-a întrebat pe democratul Sergiu Sîrbu cât va mai dura „ping-pongul dintre Preşedinte şi Parlament”?
Tudor Panţâru: „Anterior, Curtea Constituţională a formulat Parlamentului o adresă prin care cerea reglementarea răspunderii inclusiv penale pentru ne-executarea obligaţiunilor constituţionale şi a hotărârilor Curţii Constituţionale. Ce se întâmplă cu adresa asta? Ping-pongul acesta dintre Parlament şi Preşedinte devine ridicol.”
Sergiu Sîrbu: „În Parlament există înregistrat un proiect de lege ce ţine de amendarea Codului Penal, inclusiv la capitolul ne-exercitării unor atribuţii constituționale de către unii demnitari. Urmează să fie expertizat acest proiect de lege, să examinăm foarte atent deoarece, din câte cunoaștem, nu atinge toate elementele acestei probleme…”
Tudor Panţâru: „Nu prea înţeleg ce fel de expertiză? Există răspundere penală în Codul Penal pentru ne-executarea hotărârilor curţilor ordinare. Care e problema că nu există pentru hotărârile Curţii Constituționale, nu mai puţin importante? Astfel de răspundere există practic în toată Europa, numai aici nu există şi din acest motiv permite asemenea jocuri.”
Sergiu Sîrbu: „Nu excludem că poate în acest caz este nevoie şi de perfecționarea legislației ca să nu existe interpretări neunivoce în ceea ce privește tragerea la răspundere inclusiv a șefului statului.”
Într-o primă reacţie la suspendarea sa repetată pe parcursul acestei săptămâni, preşedintele a ameninţat că, citez, „ceea ce face acum guvernarea cu ajutorul Curţii Constituţionale nu va trece fără consecinţe”. Pe pagina sa de Facebook, Igor Dodon a criticat şi modificarea Codului Audiovizualului, menţionând că „aceasta constituie un abuz evident asupra libertăţilor de informare a cetăţenilor Republicii Moldova. Este o cenzură bazată pe duble standarde, în stilul democraţilor aflaţi la guvernare”, se arată în comentariul şefului statului.
Modificarea, numită convenţional „legea anti-propagandă” a fost iniţiată de democraţi care susţin că aceasta are scopul să apere securitatea informaţională a Republicii Moldova în faţa unor potenţiale „tentative de dezinformare şi manipulare din exterior”. La modul practic, modificarea va afecta posturile TV şi de radio care retransmit programe din Federaţia Rusă „cu conţinut informativ, informativ-analitic, militar şi politic”.
Analistul politic şi profesorul universitar Mihai Cernencu suspectează cele două tabere de ipocrizie şi asta pentru că situaţia pare a fi una comodă pentru toţi: preşedintele se poziţionează ca un critic înverşunat al guvernării, iar democraţii câştigă teren în faţa alegătorilor care nu-l văd cu ochi buni pe şeful statului:
„Partidul Democrat prin asta îşi ridică ratingul său şi spune: vedeţi preşedintele cât este de rău, noi suntem atât de buni şi, iată, el nouă ne încurcă. Mie îmi este frică că undeva ar fi şi o înţelegere. Vom vedea. Prima şi a doua suspendare au fost depăşite fără nicio sancţiune. Vom vedea cum se vor derula lucrurile în cazul celei de-a treia şi vom putea vorbi ulterior dacă este o înţelegere tacită între cele două partide, de guvernământ şi de opoziţie, sau nu.”
În ce priveşte amendarea Codului Audiovizualului şi protejarea spaţiului mediatic de propagandă şi falsurile din presa rusească, Mihai Cernencu spune că decizia este una necesară însă mult prea întârziată. Anterior, mai mulţi experţi media au tratat cu scepticism modificarea legislativă spunând că dacă guvernanţii şi-ar dori cu adevărat purificarea spaţiului mediatic ar scoate de sub control politic Consiliul Coordonat al Audiovizualului – instituție care poate şi trebuie să protejeze spațiul informațional inclusiv de propaganda internă, mult prea vizibilă ca să fie neglijată.