Despre ultimele evoluții în chestiunea transnistreană s-a discutat astăzi la Chișinău la un eveniment organizat de Institutul de Politici Publice, cu ocazia lansării a două cărți.
Ce se știe despre acordurile semnate pe 25 noiembrie de Chișinău și Tiraspol?
“Cu privire la asigurarea funcţionării școlilor moldoveneşti cu predare în grafia latină”. Protocolul prevede: diminuarea tarifelor la serviciile comunale, stabilirea unor plăți simbolice pentru arendarea clădirilor; contracte de chirie de 10 ani; poposibilitătea utilizării loturilor de pământ pe care sunt amplasate aceste școli; libera circulație a profesorilor și a elevilor, libera aprovizioanre cu rechizite.
„Cu privire la unele măsuri de reglementare a problemelor legate de realizarea „Mecanismului din anul 2006 referitor la utilizarea terenurilor agricole, amplasate în raionul Dubăsari, după traseul Tiraspol-Camenca”.
Protocolul prevede restabilirea așa-numitului Mecanism din anul 2006 privind prelucrarea nestingherită a terenurilor arabile din raionul Dubăsari de către proprietarii și fermierii din satele Doroțcaia, Cocieri, Coșnița, Molovata Nouă, Pohrebea, Pârâta și Vasilievca. Mecanismul din 2006 a fost aprobat printr-o dispoziție a fostului lider separatist de la Tiraspol Igor Smirnov. Documentul prevedea ca proprietarii de pământuri să obțină, la solicitare, un certificat, valabil un an, în baza căruia să poată ajunge pe terenuri și să le lucreze. Transnistria se obligă să anuleze dispoziția fostului „premier” de la Tiraspol Tatiana Turanskaia, din 8 aprilie 2014, care prevedea instituirea unui mecanism special și temporar de utilizare a terenurilor din raionul Dubăsari de către cetățenii moldoveni. Prin acel document „serviciului vamal” al Transnistriei i se dădea atribuții de control a terenurilor.
„Cu privire la oferirea apostilei pe actele de studii emise de instituţiile de învăţământ din Transnistria”. Prin acest document s-au convenit modelele neutre de ștampilă și de diplomă, pe care Ministerul Educației al Republicii Moldova urmează să aplice apostila.
„ Cu privire la organizarea interacțiunii în domeniul telecomunicațiilor”. În decurs de cinci ani, Chișinăul și Tiraspolul au convenit să întreprindă măsurile ce se impun în vederea restabilirii între cele două maluri ale Nistrului a conexiunilor de telefonie fixă și mobilă, precum și a infrastructurii de resort din domeniul comunicațiilor electronice.
E foarte posibil ca documentele semnate la Bender să fie în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, dar atâta timp cât ele nu sunt făcute publice e greu de spus ce au semnat negociatorii din partea Chişinăului şi Tiraspolului. S-ar putea întâmpla însă ca Diavolul să se ascundă în detalii, a spus fostul consilier prezidenţial de la Bucureşti, Iulian Chifu, unul dintre autorii volumului despre evoluția conflictului din Transnistria.
Lucrarea lansată - „România și Republica Moldova la confluența dosarului transnistrean. Cooperarea societății civile: Coaliția „Liniile Roșii” - este rezultatul unei cooperări dintre diferiți exponenţi ai societăţii civile după ce aceştia au semnat o declaraţie anul trecut cu privire la „liniile roşii” în reglementarea transnistreană şi au cerut autorităților moldovene să comunice cât mai mult despre mersul negocierilor. Este vorba de un exerciţiu de transparenţă pentru a evita episoade gen Memorandumul Kozak din 2003, a ţinut să precizeze Iulian Chifu.
„E o chestiune de încredere, pentru că şi autorităţile care negociază trebuie să aibă această respiraţie şi interfaţă cu societatea civilă, pentru a şti care sunt preocupările populației în raport cu modul de negociere, şi societatea civilă, în egală măsură, trebuie să aibă un contact direct şi o comunicare cu cel care negociază pentru a construi încredere şi a înțelege substratul, paşii şi elementele negocierii. Cred că această carte vine şi reflectează, practic la zi, cum arată conflictul nistrean, care sunt evoluțiile, elementele de pe teren care sunt nefavorabile”.
Fostul consilier prezidențial şi ex-ambasador în SUA, Nicolae Chirtoacă, este de părere că politicienii care vin la guvernare la Chişinău nu învață din greşelile predecesorilor lor. Elitele politice nu au avut şi nu au o strategie pentru rezolvarea diferendului transnistrean, afirmă el, iar evenimentele din ultimele zile ar fi mai degrabă de conjunctură.
Un punct de vedere similar are şi fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Ţăranu. Chişinăul are nevoie de o iluzie a succesului pe această dimensiune, afirmă Ţăranu, iar Moscova nu este interesată să soluționeze acest conflict, pentru că nu ar mai avea Republica Moldova în zona sa de influență.
„În Rusia se aşteaptă alegeri. Rusia este o ţară care nimereşte tot mai mult şi mai mult într-o izolare internaţională. Putin mergând la alegeri are nevoie de anumite succese, chiar dacă şi ele sunt imaginare şi iată că a venit un soi de presiune asupra Tiraspolului, care mulţi ani la rând refuza să semneze înţelegeri pe aceste dimensiuni care au fost acum semnate. Rusia a apăsat şi Moldova într-un fel a aceptat”.
Punând cap la cap tot ce se cunoaşte până la moment, Anatol Ţăranu ţinde să creadă că Chişinăul, prin recunoașterea diplomelor de studii eliberate de Tiraspol, ar face încă un pas spre recunoașterea statalitatea regiunii transnistrene.
Directorul de program de la Institutul de Politici Publice, Oazu Nantoi, un alt autor al volumului, a spus că publicația are drept scop resuscitarea interesului în societate faţă de această problemă. El a îndemnat cetăţeni să se implice activ la discutarea posibilelor scenarii de rezolvare a diferendului transnitrean.
„O soluţie viabilă a ceea ce noi numim noi conflict transnistrean poate fi atins doar atunci când beneficiarii acestui conflict vor fi cetăţenii Republicii Moldova, precum şi stabilitatea şi securitatea regională. Deocamdată beneficiari sunt alţii”.
Conflictul de la Nistru s-a declanșat înainte de a apărea statul Republica Moldova, iar fără soluționarea lui Republica Moldova nu prea are șanse să supraviețuiască. Nu este normal ca cineva din afara ţării să vină să impună o formula statului reintegrat care îl va face disfuncțional, a fost un alt îndemn al autorilor studiului adresat cetăţenilor.