„Adevărata fericire se găsește în lucruri sau gesturi mici, doar trebuie să le privim atent”

Ana Maria Pârlea în studioul Europei Libere

Jurnalul săptămânal al Anei Maria Pârlea

Născuta la 14 august 1999 în orașul Chișinău. Elevă în clasa a XII-a la liceul cu profil de arte „Nicolae Sulac” din Chișinau. Pasionată de muzică și lectură.

Your browser doesn’t support HTML5

Jurnal săptămânal cu Ana Maria Pârlea

Luni

Și iarăși o zi de luni…Aceeași rutină care se repetă încontinuu.

Avem atât de putin timp, dar, totuși reușim să facem aceleași lucruri de mii de ori și să ne și plictisim, dar rare ori ca să înțelegem cu adevarat ce ne aduce plăcere, și să ne permitem sa ne bucuram de asta pe cat de mult posibil.

Astăzi dispoziția mea a fost bună în pofida faptului ca am avut o mulțime de lucruri de dus la capăt, și nu pentru că am avut un oarecare motiv pentru a ma simți bine…dar pur și simplu, ma lăsam cuprinsă de acest val de emoții, de fericirea lucrurilor mărunte.

Bineînțeles, succesele mereu ne fac să ne simțim mai bine, dar de data asta nu micul meu succes a stat la baza bunei mele dispoziții.
Emoțiile s-au intensificat, mai ales când o veste pe cât de neașteptată, pe atât de irealizabilă (credeam eu), m-a făcut să mă simt de-a dreptul fericită și să meditez referitor la ceea ce va urma. Eram atât de nerăbdătoare, de entuziasmata, de bine-dispusa, căci eram sigura ca nimic altceva nu m-ar fi făcut sa ma simt atât de lejer, atât de plină de mine însămi ca în acel moment. Mereu eram de părerea că adevărata fericire se găsește în lucruri sau gesturi mici, doar trebuie să privim atent la ea.

Bucură-te de lucrurile mărunte...

Astfel, mi-am adus minte un citat, care deseori îl auzeam de la o rudă de-a mea: „Bucură-te de lucrurile mărunte. Pentru că, într-o zi, ai putea să priveşti înapoi şi să-ţi dai seama că erau lucruri mari”. (Robert Brault, scriitor american)

Marți

Ziua a decurs cum nici nu mi-am putut imagina. Am fost foarte încărcată în prima jumătate a zilei de lecții, ore și profesori. Nici pauzele nu mă salvau. În schimb a doua jumătate mi-am petrecut-o cu prietenii mei, care se descurcă de minune în ceea ce ține de buna dispoziție, zâmbete și multe, multe amintiri.

Nu știu cum se manifestă la alții, dar pentru mine, unele dintre cele mai plăcute momente se petrec atunci când cel mai putin bănuiești acest lucru. Cele mai frumoase clipe se petrec întâmplător.

M-am plimbat atâta timp, cum demult n-am făcut-o, și faptul că eram înconjurată de prietenii mei m-a făcut sa ma bucur de aceasta zi fiindcă de când a început anul școlar nu prea mai am timp sa ies cu prietenii, sau în general, să mai ies din casă. Am fost până la Aeroport unde am întâlnit-o pe Ana, o prietena pe care nu o văzusem deja de mult timp. Momentul așteptării a fost foarte emoționant, dar și mai înduioșător a fost clipa revederii de care, bineînțeles, ne-am bucurat cu toții.

După câteva ore petrecute împreună, am fost nevoite să ne despărțim și să plecăm acasă, așa cum fiecare dintre noi încă mai avea câte ceva de făcut. Eu m-am întors la lecțiile care așteptau să fie făcute.

Am remarcat că de la un timp am destul de multă energie și sunt fericită când o epuizez cu folos, iar toate lucrurile propuse - deja îndeplinite. Probabil se datorează și programului meu, care la moment nu este foarte încărcat, dar știu ca asta nu va mai dura mult și lucrul acesta chiar nu ma sperie, pentru ca sunt sigura ca dacă îmi voi programa corect timpul, voi reuși sa găsesc acel echilibru dintre munca și odihna necesara.

Mi-am mai dat seama și de faptul ca o parte din timpul meu liber îl irosesc pe ceea ce nu cred ca ar mai trebui, din cauza asta, mi-am propus sa ma ocup cu diferite activități și, în primul rând, să acord mai mult timp lecturii. Am deja o lista întreagă cu cărțile pe care vreau să le citesc. Îmi place foarte mult când reușesc sa îmbin utilul cu plăcutul, ceea ce cred ca ar trebui sa învățăm s-o facem mai bine și mai des.

Ana Maria Pârlea

Miercuri

O zi liniștită care a trecut foarte repede. Am fost nevoită să mă trezesc mai devreme ca de obicei pentru a duce la bun sfârșit încă niște chestii care le-am lăsat pe ultimul moment, dar mă bucură faptul că am reușit să îndeplinesc acest lucru în intervalul de timp propus. Apoi au urmat lecțiile de la scoală, care de obicei miercurea trec foarte rapid, dar astăzi trecuseră cam greu, sau asta mi se părea mie din cauza ca eram cam obosită și somnoroasă și abia așteptam sa ma întorc acasă pentru a putea sa dorm măcar o ora sau, dacă nu, sa ma pot odihni înainte de a ma apuca iar de treabă.

Lucrurile însa au stat putin altfel. Ajunsa acasă, primul lucru pe care l-am făcut nu a fost sa ma culc, ci sa pregătesc ceva de mâncare, și asta nu pentru ca eram foarte înfometată ci pentru ca deja îmi trecuse starea de somnolență care persista de dimineață. Temele, activitățile și sarcinile pe care le-am avut plănuite, nu erau atât de multe pe cât mă așteptam, respectiv am terminat mult mai repede decât credeam. Apoi am decis să mă bucur de timpul meu liber, ascultând muzică. La un moment dat, mi-am dat seama ca s-a cam lăsat frigul, fiind nevoită să îmi mai iau un hanorac deasupra pentru a ma încălzi, lucru care nu prea m-a ajutat.

Am încercat mult timp să mă încălzesc, un efort ce nu a cam avut rezultat. În cele din urma am adormit și m-am trezit când deja era târziu. Am conștientizat faptul că am cam răcit, lucru care m-a cam îngrijorat, pentru că m-am străduit să nu neglijez felul în care mă îmbrac în zilele mai friguroase. Îmi dau seama, însă, și de faptul că temperaturile s-au încălzit brusc, ceea ce poate servi drept motiv al răcelii mele, fiindcă nu o data ni se spune: vremea e înșelătoare. Totuși, nu mă simțeam rău deloc, nu aveam careva dureri, sau alte simptome care să mă facă să mă îngrijorez mai tare.

Joi

M-am trezit mai greu decât de obicei, dar, totuși cu bună dispoziție. Am încercat să sun la policlinică pentru a ma înscrie la medicul de familie, însă fără succes. Nimeni nu răspundea, lucru destul de straniu, pentru că mereu reușeam să dau de cineva la primul meu apel, dar de data aceasta nu mi s-a răspuns, nici după câteva apeluri care au fost făcute la intervale diferite de timp. Până la urma, pe la amiaza, am reușit să dau de registratură și să fiu programată pe săptămâna viitoare.

Lecțiile au trecut foarte repede, mai ales luând în considerare că astăzi avem cele mai puține ore din săptămână. Azi am avut căteva lucruri importante de făcut, dar a trebuit să le amân din cauza unei situații neașteptate.

Scrisul unui jurnal este interesant și chiar util...

Când am ajuns acasă am făcut puțina ordine prin camere, dar și prin unele lucruri, treabă care chiar mă bucur că am terminat-o astăzi. Scrisul în jurnal, este o treaba interesantă și chiar utilă. Trebuie să meditezi la modul în care ți-a decurs ziua, astfel poți să analizezi unele situații, să îți dai seama de ceea ce ai făcut, ce poate era cazul să faci dar nu ai putut, sau dimpotrivă, poate ai reușit să faci mult mai multe decât ți-ai propus. Poți să te gândești la faptele tale, adică la modul în care ai acționat, dacă ai făcut un pas corect sau greșit, și, respectiv, procedura dată te ajută să înțelegi dacă asta e ceea ce ai vrut cu adevarat sau nu, că altădată să poți acționa altfel dacă o să mai întâmpini situații similare. Este foarte eficientă această tehnică, și, în plus, foarte ușoară. Îți analizezi ziua de la început până la sfârșit și te lași invadat de gândurile care te fac să realizezi ceva în sinea ta, pentru tine. Cel puțin pe mine mă face. Îmi văd greșelile, dar totodată și punctele forte, astfel, încerc sa-mi planific ziua în asa mod încât atunci când mă voi uita în urmă, să pot să fiu mândră sau cel puțin împăcată de faptul că mi-am petrecut ziua bine și util.

Vineri

O zi foarte însorită, ceea ce mă face și pe mine să fiu plină de viață. Vremea de afară mă inspiră foarte mult în ultimul timp și sper că începutul de week-end să fie la fel de reușit. La liceu lucrurile îmi merg bine și sunt foarte mulțumită de rezultatele pe care le am, raportându-mă la așteptările propuse cu o luna înainte.

Ceea ce m-a pus pe gânduri încă ceva timp după asta, era lecția de engleză, în timpul căreia s-a luat în dezbatere o situație foarte actuală. Sunt o persoană foarte punctuală și, respectiv, nu suport să întârzii sau să fiu așteptată. Trebuie să fug în câteva locuri și îmi fac puțin griji de timpul pe care îl am la dispoziție.


Deci, sper sa nu intervina nimic ce ar putea sa ma sustraga sau sa apara vreo situatie imprevizibila care sa poata schimba cursul evenimentelor.