Adunarea Generală ONU se deschide astăzi cu un summit dedicat schimbărilor climaterice, „Climate Action Summit”, convocat de secretarul general ONU, Antonio Guterres, care le-a cerut liderilor participanți să „nu ia cuvântul dacă nu au propuneri concrete” pentru protejarea mediului și combaterea încălzirii globale.
Țelul ar fi reducerea cu 45% până în 2030 a emisiilor de gaze care provoacă efectul de seră și eliminarea acestor emisii până în 2050. Printre participanți, cancelara germană Angela Merkel, al cărei guvern a adoptat vineri un program ambițios de protejarea a mediului, în valoarea de 50 de miliarde de euro. D-na Merkel nu va participa la dezbaterile politice, care încep marți. Președintele american Donald Trump, pe de altă parte, nu va fi prezent la summitul despre schimbările climaterice, găzduind în schimb, tot la Națiunile Unite, o dezbatere despre libertatea religioasă.
Marți 24 septembrie, încep dezbaterile politice. Delegația R.Moldova este condusă de președintele Igor Dodon care va vorbi vineri 27 septembrie, în plenul ONU. Discursul președintelui român, Klaus Iohannis este programat pentru miercuri 25 septembrie.
Este de așteptat ca multe din discuții să fie dominate de atacul din 14 septembrie împotriva unor instalații petroliere cheie din Arabia Saudită, pe care Statele Unite, Marea Britanie și regimul saudit le pun pe seama Iranului. Teheranul a negat orice amestec, iar milițiile rebele Houthi din Yemen și-au asumat responsabilitatea, miliții susținute de Iran într-un război civil de cinci ani cu forțele guvernamentale, care se bucură de sprijinul Arabiei Saudite.
Adunarea Generală ONU este o ocazie pentru multe întrevederi separat între liderii lumi, dar este puțin probabil ca președintele american să aibă vreo discuție directă cu omologul său iranian Rouhani. În schimb, se va întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe fundalul unui nou scandal politic în America, în jurul unei conversații telefonice din iunie, între cei doi. Săptămâna trecută, presa americană relata că Trump ar fi condiționat un important sprijin militar pentru Ucraina de anchetarea activității fostului vicepreședinte Joe Binden (care vrea acum să fie candidatul Partidului Democrat în alegerile prezidențiale din 2020) și a fiului acestuia Hunter în Ucraina în 2014. Pe de altă, președintele Comisiei pentru Informații din Camera Reprezentanților, democratul Adam Schiff a declarat televiziunii CNN că destituirea președintelui „este singura soluţie” dacă acuzațiile se dovedesc reale.