Afirmații și contradicții după ce o „dronă rusească” a căzut în România, membră NATO

Un bărbat investighează un crater în mijlocul unui pâlc de copaci carbonizați în apropiere de granița cu Ucraina, în județul Tulcea din România, pe 7 septembrie.

Trunchiuri de copaci carbonizate lângă craterul aparent al exploziei.

La 4 septembrie, Kievul a afirmat că drone kamikaze rusești au lovit teritoriul României în timpul unui atac asupra orașului portuar Izmail, situat în delta Dunării din Ucraina, la începutul dimineții. Afirmațiile au declanșat o succesiune de afirmații și dezmințiri care au zguduit guvernul României.

O imagine în care se vede, după cum pretind cei care au făcut-o, o explozie pe teritoriul României în timpul atacurilor cu drone asupra instalațiilor portuare ucrainene. Se pare că înregistrarea video a fost făcută de pe malul ucrainean al Dunării.

În urma afirmației ucrainene,a apărut o înregistrare video neclară care, se spune, ar arăta cel puțin o explozie care are loc pe teritoriul României.

Președintele României, Klaus Iohannis, discută cu un comandant NATO la o bază din Cincu, în centrul României, la 5 septembrie.

Iohannis a declarat reporterilor, în timp ce vizita baza militară NATO: „Pot să vă spun că nicio parte a vreunei drone sau altă componentă a vreunui alt dispozitiv nu a aterizat în România. Avem un control total asupra teritoriului nostru", adăugând: „Am verificat absolut totul și vreau să liniștesc populația”.

Fumul se ridică de pe teritoriul ucrainean în timp ce ministrul român al Apărării, Angel Tilvar (în cămașă în carouri), se consultă cu oficiali și militari. Fotografia a fost publicată de minister pe 6 septembrie.

Într-o postare pe Facebook din 6 septembrie, Ministerul Apărării din România părea să contrazică afirmațiile președintelui, anunțând că a descoperit „elemente care seamănă cu rămășițele unor drone" pe teritoriul românesc, chiar peste granița de la Izmail, în Ucraina și a promis că va face investigații suplimentare.

Fotografie de arhivă a unui port din Izmail, Ucraina. Teritoriul românesc poate fi văzut în stânga, dincolo de fluviul Dunărea, granița naturală dintre cele două țări.

La 7 septembrie, Ministerul român al Apărării a publicat o declarație prin care condamna atacul rusesc asupra portului ucrainean, apoi afirma că atacurile cu drone kamikaze asupra Ucrainei „nu au reprezentat nicio amenințare militară directă la adresa teritoriului nostru național”.

De asemenea, pe 7 septembrie, jurnaliștii români au descoperit locul unei aparente explozii în apropierea satului Ceatalchioi și au filmat bucăți de fibră de sticlă găsite în zonă. Dronele kamikaze Shahed sunt acoperit cu fibră de sticlă.

Localizarea pe hartă a satului Ceatalchioi, la granița cu Ucraina. 

Militarii români au declarat, pe de altă parte, că nu există nicio dovadă a unei explozii la fața locului și că arborii fotografiați unde s-a petrecut presupusul incident au fost afectați de un incendiu „care ar fi putut fi cauzat de scurgerile de combustibil de la fragmentele unei drone”.

Un trunchi de copac carbonizat la locul presupusei explozii.

Pe 7 septembrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a abordat subiectul aparentei drone care ar fi avut impact pe teritoriul NATO, afirmând: „Nu avem nicio informație care să indice un atac intenționat din partea Rusiei și așteptăm rezultatul anchetei în curs”.

În noiembrie 2022, Kievul a acuzat Moscova de lansarea unei rachete care a ucis două persoane în Polonia, membră NATO. Ulterior, s-a descoperit că racheta era cel mai probabil ucraineană.