În introducerea unui studiu lansat pe 20 noiembrie, forul pan-european pentru drepturile omului spune că odată ce războiul durează deja de 1000 de zile „este timpul să trecem de la soluții de urgență la mecanisme mai durabile, pe termen lung”.
Studiul constată că 50% dintre copiii care au părăsit Ucraina din cauza războiului nu au fost încă înscriși în sistemele de învățământ ale țărilor gazdă.
Situația în anumite state europene este mai presantă decât în altele: în mai 2024, două state europene - Polonia și Cehia - aveau cea mai mare rată de oameni sub protecție temporară, fugiți din Ucraina.
R. Moldova este pomenită în studiu ca una din țările unde se află „un număr relativ mare” de refugiați ucraineni (3% din total).
Ca principală problemă pentru copiii ucraineni refugiați aici, studiul constată că „Moldova nu se numără printre țările în care școlarizarea obligatorie este obligatorie”.
Studiul încurajează statele membre, inclusiv Moldova:
- să promoveze școlarizarea la domiciliu pentru toți copiii din Ucraina prin sensibilizarea părinților și tutorilor cu privire la beneficiile acesteia;
- să asigure locuri suplimentare în școli și un număr suficient de profesori competenți;
- să înființeze sisteme de monitorizare pentru a identifica orice copil aflat în afara sistemului de învățământ;
- să utilizeze evaluările inițiale pentru a crea planuri de învățare individualizate în locul plasamentelor fixe;
- să aplice o abordare „la nivelul întregii școli” pentru a crea medii favorabile incluziunii și pentru a consolida capacitatea profesorilor de a sprijini clasele diverse;
- să colaboreze cu Ministerul Educației din Ucraina pentru a-i ajuta pe copii să își păstreze identitatea culturală.
Your browser doesn’t support HTML5
Studiul analizează practicile din 32 de state membre ale Consiliului Europei în care refugiații din Ucraina înregistrați în mai 2024 depășeau 10.000 de persoane și a fost actualizat ultima dată la 3 noiembrie 2024.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te