Your browser doesn’t support HTML5
Presa online din România a luat act de alegerea cu unanimitate de voturi a președintelui Consiliului Coordonator al Audiovizualului, în persoana Lilianei Vițu-Eșanu, care a declarat (iar G4 Media preia) că „prioritatea sa va fi restabilirea încrederii publice în această instituție”.
Republica Moldova ar putea beneficia, alături de celelalte state din Estul Europei, de abordarea diferită de politică externă a noii coaliții de guvernare din Germania, arată Denis Cenușă într-o analiză preluată pe platforma contributors.ro. După Angela Merkel, devine posibilă „o tranziție necesară pentru dezvoltarea statului german”, asumând ca scop accelerarea cursului spre o societate mai diversă, precum și „o politică externă mai ambițioasă și mai proeuropeană decât anterior”. Inovația coaliției „semafor”, cum e numită după culoarea politică a partidelor care o compun, este „înglobarea mai cuprinzătoare a priorităților Uniunii Europene (UE) și eliminarea viziunii privind crearea unui spațiu economic unic cu Rusia (de la Lisabona până la Vladivostok)”. Noul ministru de externe german (pentru prima oară o femeie) „și-a manifestat caracterul mai curajos deocamdată în cazul dosarului ucrainean”, scrie Denis Cenușă. De asemenea, relația cu Parteneriatul estic este văzută împreună cu Europa, dar separat de Rusia. În perioada următoare, profilul politicii externe germane s-ar putea lovi de reacția de rezistență Rusiei, care însă, consideră analistul, „va fi obligată în cele din urmă să se ajusteze la noile circumstanțe post-merkeliene, unde factorul rusesc va fi tratat ca provocare sistemică, dincolo de agresiunea împotriva Ucrainei”.
România face figură aparte în spațiul European din perspectiva pandemiei de COVID-19. Pe de o parte, harta epidemiologică săptămânală comunicată de Centrul European de Control al Bolilor o identifică drept țara cu cel mai scăzut grad de îngrijorare, singura în care două zone sunt colorate în verde (adică incidență minimă), restul fiind clasat la portocaliu. Scala gravității situației pandemice urcă de aici încolo la roșu și roșu închis, se explică pe spotmedia.ro.
Eșecul vaccinării s-a înregistrat pe fondul hiperpolitizării măsurilor de sănătate publică
În schimb, citim pe G4Media, al patrulea val al pandemiei a lovit catastrofal în România. Ceea ce a atras atenția a fost nu numai numărul mare de cazuri înregistrate în octombrie și noiembrie, dar mai ales cifrele mortalității (peste 500 de decese zilnic în perioada de vârf). Organizația Mondială a Sănătății a trimis o echipă de experți să analizeze situația. Până la rezultatul acestei analize, o echipă de specialiști români din străinătate a colaborat cu reprezentanți ai sistemului medical de stat și a rezultat un set de explicații, publicate sub semnătură de G4Media. Eșecul vaccinării s-a înregistrat pe fondul hiperpolitizării măsurilor de sănătate publică, al lipsei de consultare publică și în absența unei campanii pro-vaccinare finanțate de stat. În schimb, „sub pretextul de a prezenta puncte de vedere echilibrate, marile instituții de știri au prezentat cu generozitate reprezentanți ai mișcării anti-vaccin și susținători ai teoriei conspirației aproape zilnic”. Rezultatul – o mișcare anti-vaccin tot mai puternică, neîncredere și nerespectare în masă a măsurilor de protecție.
Nici acum, în fața pericolului Omicron, nu se schimbă nimic. Sabina Fati discută pe site-ul Deutsche Welle relaxarea totală a restricțiilor : „Liderii puterii din România preferă să crească numărul morților în lunile de la începutul anului viitor, decât să fie nemulțumiri în decembrie, de sărbători”. „Cinismul guvernului Ciucă e chiar mai mare decât cel al precedentului cabinet condus de Cîțu, fiindcă în această toamnă cu toții au fost martorii tragediilor din spitalele autohtone”.