Albania primește primii imigranți, printr-o înțelegere controversată cu Italia

Jurnaliști în portul albanez Shengjin, așteptând sosirea navei italiene Libra văzută în larg, care transportă primii imigranți aduși în Albania printr-un acord controversat cu Italia, pe 16 octombrie 2024.

Un vas italian cu 16 imigranți din Egipt și Bangladesh a ajuns în Albania, aceștia fiind primii migranți pe care autoritățile din Albania au acceptat să îi primească în baza unui acord controversat semnat cu Italia anul trecut.

Imigranții aduși în portul albanez Shengjin de nava Libra pe 16 octombrie au fost salvați pe mare după ce au plecat din Libia spre insula italiană Lampedusa. Toți cei 16 sunt bărbați și au fost declarați „în siguranță” de autoritățile italiene.

În conformitate cu înțelegerea, Albania va găzdui, în două centre de detenție, migranți salvați pe mare în apele internaționale, care se află în zona de căutare și salvare a Italiei, pe perioada în care cererile lor de azil sunt procesate de autoritățile italiene. Europa Liberă a avut acces în unul din centre.

Your browser doesn’t support HTML5

În ciuda criticilor, Italia trimite primii migranți în Albania

Ambele centre de detenție din Albania vor fi gestionate de personal italian și vor funcționa sub jurisdicția Italiei, deși securitatea din afara centrelor va fi asigurată de gardieni albanezi.

Ca parte a procesului, migranții își păstrează drepturile conform legilor internaționale și ale UE de a solicita azil în Italia. Cazurile lor de azil vor fi audiate prin videoconferință de judecători de la Roma.

Planul, pe care șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, o politiciană de dreapta, l-a descris la începutul acestei săptămâni drept „curajos” și „fără precedent”, prevede procesarea a până la 36.000 de migranți pe an.

Aceasta este și o încercare de a rezolva o problemă majoră care a afectat nu doar Italia, ci și UE în general, unde sute de mii de imigranți încearcă să intre ilegal în fiecare an, venind pe mare cu bărci care pleacă din Africa de Nord.

Unii critici au avertizat că planul este defectuos și ridică probleme legate de drepturile omului, deoarece procesul de administrare a cazurilor de azil este lung și cei respinși nu sunt adesea acceptați înapoi în țările lor, deoarece guvernele acestora limitează numărul de repatrieri.

Criticii mai susțin că cei care nu se califică ajung să „scape” din centrele de detenție și se răspândesc ilegal prin Europa, fiind forțați să trăiască în ilegalitate.

Alții pun la îndoială costurile programului sau spun că nu este suficient de amplu pentru a avea un impact semnificativ în Italia, țară unde au sosit 160.000 de migranți doar în 2023.

Pentru Albania, planul este o ocazie de a ajuta UE să-și rezolve una dintre cele mai presante probleme și să-și sporească astfel șansele de aderare la UE, unul dintre principalele sale obiective de politică externă.

Prim-ministrul albanez, Edi Rama, a declarat pe 15 octombrie că țara sa a respins multe cereri din partea țărilor europene de a accepta refugiați, dar a făcut o excepție pentru Italia, cu care Tirana are legături de lungă durată (A.E.).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te