Funcţii deţinute:
- ministru al mediului: 30 iulie 2015 - 29 mai 2017
- deputat: 3 noiembrie 2009 - 30 iulie 2015
Este unul dintre cei mai vizibili fruntaşi liberali. S-a remarcat prin promovarea unor inițiative cu caracter naţional, precum anularea pașapoartelor sovietice şi utilizarea exclusivă a actelor de identitate eliberate de statul moldovenesc. A optat pentru declararea limbii române drept limbă oficială în Republica Moldova.
A terminat Dreptul la Universitatea Valahia din Târgovişte, după care a lucrat jurist la postul de radio Antena C până la lichidarea acestuia (2007). În iunie 2007 a fost ales primar la Floreni, Anenii Noi, satul său de baștină. În politică devine vizibil după accederea în parlament şi promovarea, în septembrie 2010, în funcția de vicepreședinte al Partidului Liberal.
Fosta echipă a postului de radio Antena C, în centru: Valeriu Munteanu. Ziarul de Gardă, 8 februarie 2007
În calitate de deputat a promovat mai multe inițiative, iată doar câteva de răsunet: castrarea chimică a pedofililor, lege declarată mai târziu neconstituțională şi ulterior abrogată; condamnarea comunismului, interzicerea simbolurilor comuniste, pedepsirea celor care vor nega crimele regimului totalitar comunist, inițiativă parțial adoptată, dar declarată neconstituțională; instituirea zilei de odihnă la data de 25 decembrie, prima zi de Crăciun pe stil nou.
Veghetor al respectării normelor constituționale
În 2012, Valeriu Munteanu, împreună cu colegii liberali, s-au opus adoptării legii antidiscriminare, una dintre condiţiile UE pentru liberalizarea regimului de vize. „Această lege nu e nici pe departe una prioritară în vederea armonizării legislaţiei noastre cu cea europeană”, susţinea el.
În timpul crizei politice din 2013, catalizată de scandalul „Pădurea Domnească” (vânătoarea ilegală în rezervația forestieră la care au participat mai mulți înalți demnitari şi magistrați), scandal soldat cu demiterea premierului de atunci Vlad Filat, a fost unul dintre autorii sesizării la Curtea Constituţională care ceruseră răspuns la întrebarea dacă un premier demis pentru suspiciuni de corupţie are voie să mai fie şef al executivului. Verdictul a fost pe măsura aşteptărilor, iar lui Filat nu i s-a mai permis să revină în postul de șef al executivului chiar dacă formațiunea sa avea cele mai multe mandate de deputați.
A fost unul dintre autorii sesizării Înaltei Curţi în ce priveşte limba oficială în Republica Moldova. La 5 decembrie 2013 Curtea Constituţională a statuat că textul Declaraţiei de independenţă prevalează Constituției, în consecință definiția din legea supremă care acreditează limba moldovenească drept atribut constituțional a cedat în fața definiției din Declaraţia de independenţă care spune că denumirea limbii oficiale din Republica Moldova este româna.
Valeriu Munteanu, la tribuna centrală din parlament
Amândouă decizii ale Curţii Constituţionale au fost criticate de unii politicieni şi analişti pe motiv că ar fi interpretări arbitrare cu vulnerabilități de fundamentare şi că s-ar datora unor sugestii politice profitabile, bănuieli negate de preşedintele de atunci al CC Alexandru Tănase.
Ajuns în opoziţie în 2013-2014, a fost printre criticii vehemenți ai guvernării care a cedat pachetul de control de la fosta banca a statului BEM şi a concesionat aeroportul Chişinău, în ambele cazuri unor firme controlate de Ilan Shor.
A fost printre puţinii demnitari care au insistat ca ex-premierul Chiril Gaburici, suspectat că ar avea o diplomă de studii falsă, să-şi clarifice situaţia şcolară. În urma interpelărilor făcute şi a insistenţelor mediatizate de presă, Gaburici a fost cercetat penal, iar în cele din urmă s-a văzut silit să demisioneze.
Însuflețire zăgăzuită de interese de culise
La Ministerul Mediului şi-a propus să elimine corupția din sistem şi să ridice credibilitatea instituției. După câteva luni, avea să constate că tăierea ilegală de păduri şi vilele ridicate cu abateri în codri ar fi protejate de oamenii legii, iar pentru ca schimbările să se producă a solicitat de la societate mai mult timp. „Noi am avut îndrăzneala să vorbim şi să începem lucruri care nu s-au făcut în 10-20 de ani (…) nişte lucruri care s-au dovedit a fi destul de periculoase, pentru că au existat oameni foarte influenţi, bani foarte mulţi şi multe-multe interese pe care noi le-am zgândărit”, a declarat el Europei Libere.
Your browser doesn’t support HTML5
Ardezie cu interes
Cât timp a fost ministru al mediului a promovat interzicerea azbestului în construcții din care sunt făcute foile de ardezie, substanţă care ar fi cancerigenă. Inițiativa a fost retuşată substanțial în parlament, diminuându-se impactul scontat. La fel a propus interzicerea exporturilor de lemn brut şi a permisiunii de arendare a spațiilor forestiere.
Şi-a dat demisia din guvern în vara lui 2017, după ce PL a decis să părăsească coaliția cu democraţii. Ulterior a reluat criticile la adresa liderului democrat Vladimir Plahotniuc. Oponenţii politici l-au acuzat de inconsecvență, amintindu-i că a promovat fără ezitare iniţiative lansate de coordonatorul coaliţiei de guvernare, între care aprobarea explorării şi eventuala extragere de hidrocarburi, contract atribuit şi avizat de Ministerul Mediului în mod netransparent. Munteanu a făcut parte din comisia de concurs.
Posibile conflicte de interese
Fruntașului liberal i s-a reproşat că ar fi încălcat normele legale privind conflictul de interese. Când a devenit ministru l-a angajat şef de cabinet pe fostul asistent de la parlament şi fin de cununie. Portalul Moldovacurata.md a scris că politicianul s-a folosit de pretextul formal că legea nu vizează relaţiile de rudenie naş-fin când definește semnalmentele conflictului de interese. Foşti colegi de partid şi de parlament i-au reproșat lui Valeriu Munteanu că fratele său, Ruslan, a fost promovat în poziția de director adjunct la Serviciul de Informaţii şi Securitate. Iar un alt frate, Igor, ar fi fost implicat în licitații la Primăria Chişinău. Ambii ar figura, potrivit acelorași voci, în dosare penale. „Niciodată nici eu, nici fratele mai mare, nici cel mai mic, nu am avut dosare penale. Dacă există așa ceva, eu ies în fața tuturor și le spun că mă retrag din cursa electorală. Acestea sunt niște minciuni sfruntate”, a declarat candidatul PL.
Your browser doesn’t support HTML5
Andrei Năstase şi Valeriu Munteanu în campanie pentru Primăria Chișinău
Mihai Ghimpu, îl tratează pe Valeriu Munteanu drept cel mai bun continuator al lui Dorin Chirtoacă, capabil să ducă la capăt proiectele începute de nepotul său. Munteanu a contestat legalitatea preluării interimatului funcției de primar de către Silvia Radu, taxându-i acțiunile, calificate de el, drept voluntariste și abuzive.
„Dorin a fost un primar bun pentru Chişinău în perioada foarte complicată în care a activat”, se arată el convins. Oraşul Chişinău nu se dezvoltă deoarece în ultimii ani au prevalat chestiunile geopolitice, iar problemele de infrastructură au rămas pe locul doi sau trei, avea să recunoască Valeriu Munteanu.
Ca potenţial primar al capitalei îşi doreşte să atragă investiţii şi proiecte, deopotrivă cu promisiunea că impozitele plătite de locuitori să rămână în oraş pentru dezvoltare. Făgăduiește ca în patru ani să asfalteze toate străzile, să amenajeze splaiul Bâcului ca zonă de recreere şi să creeze 250 de mii de locuri de parcare. Fondurile necesare ar urma să vină din investiţii, proiecte străine şi obligațiuni pe care le va emite municipalitatea.
Printre proiectele considerate utopiste de experţi este întoarcerea în proprietate publică a aeroportului, mai mult subordonarea acestuia municipalității, scoaterea la periferie a căilor ferate ce traversează urbea şi repararea tuturor clădirilor istorice.
Munteanu se declară proprietar al unei case cu suprafața de 220 metri pătraţi la Floreni şi a două automobile: un Volvo XC90 produs în 2009 şi o Skoda Octavia din 2014.