Alegeri anticipate 2021

Alegeri în cifre: câte partide, ce propun, unde să votezi, cum se distribuie mandatele

Your browser doesn’t support HTML5

Scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie se va desfășura conform sistemului electoral proporțional, după aproape șapte ani de la un exercițiu similar.

Precedentele alegeri parlamentare, din februarie 2019, au fost organizate în baza sistemului mixt (jumătate de deputați fiind aleși pe liste de partid, jumătate pe circumscripții uninominale). În vara lui 2017, democrații conduși de oligarhul Vladimir Plahotniuc care promovau sistemul uninominal au votat împreună de socialiștii lui Igor Dodon varianta de „compromis”, anume sistemul electoral mixt. Această reformă a fost criticată de cea mai mare parte a opoziției, precum și de experții Comisiei de la Veneția și OSCE, care evidențiau riscul unor oameni de afaceri de a controla majoritatea legiuitorilor.

Concurenți

  • 20 de partide, 2 blocuri electorale și 1 candidat independent concurează la acest scrutin
  • Pentru cele 101 fotolii de deputat pretind 1.791 de persoane, dintre care 53,5% bărbați, 46,5% femei
  • Aproape jumătate din concurenții înscriși în cursă se declară pro-europeni, câte cinci concurenți se declară pro-ruși sau pro-moldoveni. Două formațiuni pledează pentru unirea cu România, una vrea referendum pentru aderarea țării la Federația Rusă
  • Maxim cinci concurenți electorali sunt cotați de companiile sociologice cu șanse reale de a accede în viitorul legislativ. În topul preferințelor celor chestionați este Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus până la sfârșitul anului trecut de actuala președintă Maia Sandu. PAS, potrivit unor sondaje, ar putea obține majoritatea necesară formării guvernului. PAS este urmat de blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor, Partidul Șor, la limita pragului electoral s-ar afla blocul electoral Renato Usatîi și, în unele cercetări, Partidul „Demnitate și Adevăr”. Casele de sondaje au fost acuzate atât în campanii electorale, cât și după alegeri că nu ar prezenta date reale, că ar măslui rezultatele, având preferințe politice, erorilor lor ar ajunge la 10 puncte procentuale sau chiar și mai mult, inclusiv cu rezultate diametral opuse. Din acest motiv s-ar bucura de puțină încredere. În replică, sociologii spun că sondajele măsoară doar preferințele electorale din țară, exceptând diaspora și regiunea transnistreană. În plus, ei mai argumentează că respondenții nu ar fi sinceri cu operatorii de sondaje, declarând alte opțiuni decât cele de la urne.

Alegători/ secții

  • 3.521.642 buletine au fost pregătite pentru a fi distribuite în centrele de votare la un număr total de alegători de 3.282.837, conform datelor CEC
  • 2.150 de secții de votare vor fi deschise în total, dintre care 2.000 în țară și 150 peste hotare. 41 de secții sunt arondate alegătorilor domiciliați în localitățile din regiunea transnistreană, în special în localități limitrofe Zonei de Securitate
  • Numărul secțiilor deschise peste hotare este cu 11 mai mare decât la prezidențialele din noiembrie anul trecut și cu 25 mai multe față de parlamentarele de acum doi ani. Aici găsești harta interactivă a secțiilor de votare.
  • La ultimul scrutin, turul al doilea al prezidențialelor din 2020, în centrele de votare din străinătate au participat peste 260 de mii de alegători, un record, cu peste 100 de mii de votanți mai mult față de primul tur. La precedentele alegeri parlamentare, din februarie 2019, s-au prezentat la urne în diaspora 76.583 de cetățeni cu drept de vot. Până acum la cele două scrutine prezidențiale, 2016 și 2020, au participat mai mulți cetățeni cu drept de vot, aproape dublu, în secțiile de peste hotare decât la alegerile parlamentare. Autoritățile prezintă cifre diferite în ce privește numărul potențial de votanți aflați peste hotare - de la 800 de mii la peste un milion.
  • În cazul secțiilor în care ar urma să voteze cetățenii cu domiciliul în raioanele de est necontrolate de autoritățile constituționale numărul de secții s-a redus de la 42 la 41. La ultimele alegeri prezidențiale au participat în acest segment de electorat 31.578 de cetățeni dintr-un total estimat de 258.691 de votanți, conform Registrului de stat al alegătorilor. La parlamentarele din 2019 aici au votat 37.257 de alegători cu domiciliul în raioanele de est.

Rata de participare/ tendințe

  • Rata de participare la ultimele alegeri a fost: prezidențiale 2020, turul al II-a, - 58.22% din totalul persoanelor cu drept de vot; la parlamentarele din februarie 2019 – 50,57%, reprezentând 1.654.150 de alegători, respectiv, 1.457.220.
  • Tradițional, voturile exprimate în secțiile de peste hotare sunt preponderent pentru formațiuni pro-europene, iar în ultimii ani odată cu creșterea numărului de votanți în diaspora a crescut și ponderea lor în cifra generală, respectiv activizarea acestor votanți poate înclina balanța în favoarea anumitor candidați. Dacă la alegerile prezidențiale din 2016 circa 8,7% din voturi au venit de peste hotare, la scrutinul din 2020 ponderea lor aproape s-a dublat – circa 16% din numărul general de alegători. La ultimele scrutine parlamentare, 2019 și 2014, participarea a fost mai modestă față de prezidențiale, dar oricum în trend crescător: 5,25% din voturi total exprimate au fost în secțiile din afara țării în 2019 față de 4,44% în 2014.
  • În secțiile arondate alegătorilor transnistreni, de regulă, rezultatele arată o preferință pentru partidele pro-ruse. Bunăoară, ani de zile raionul Dubăsari din est, unde se află multe astfel de centre de votare, a fost considerat fief al Partidului Comuniștilor, această formațiune era preferată de în proporție de peste 70% de PCRM, ulterior de socialiști.
  • Votanții din autonomia găgăuză de la sud și din raioanele din nord la fel preferă în mare majoritate politicieni pro-ruși, pe când Chișinăul și suburbiile capitalei de regulă au opțiuni mai ales pro-europene.

    Your browser doesn’t support HTML5

    Ovidiul Cemîrnat - pentru prima dată la vot

Cheltuieli