La vot, pentru a-și reînoi Parlamentul, au fost chemați astăzi peste 46 de milioane de italieni. Un vot desfășurat în baza unei noi legi electorale, adoptată anul trecut, care a introdus un sistem mixt. O treime din candidați sînt aleși în colegiile uninominale, iar restul de două-treimi în baza sistemului proporțional.
Birourile de vot s-au închis la orele 23:00 (ora locală), primele estimări ale rezultatelor, potrivit presei italiene, părînd să confirme tendințele sondajelor anterioare de opinie. Mișcarea populistă Cinci Stele (M5S) ar fi obținut între 29,5 și 32,5% din voturi, situîndu-se astfel pe primul loc în opțiunile alegătorilor. Partidul Democrat al lui Matteo Renzi s-a situa pe locul al doilea cu între 20-23% din voturi, urmat de Forza Italia, partidul de dreapta al lui Silvio Berlusconi cu între 12-15,5%, și de cele două formațiuni aliate de extremă-dreapta, Liga lui Matteo Salvini cu un scor similar, și Fratelli d’Italia cu între 3,5-5,5%. Șanse de a intra în Parlament are și Partidul Liberi e Uguali (Liber și Egali), al celor separați de Partidul Democrat, creditat cu între 3-5%.
Dat fiind sistemul relativ complicat de numărătoare a voturilor se așteaptă ca primele rezultate oficiale mai exacte să parvină luni în cursul dimineții. Pentru moment, toți comentatorii afirmă că situația, așa cum se aștepta, în privința posibilității formării unui nou guvern este extrem de complicată, nici un partid sau alianță neobținînd o majoritate.
Scenariile vehiculate în ajunul alegerilor nu au fost foarte optimiste, ultimele sondaje, publicate acum două săptămîni sugerînd că Alianța de centru-dreapta, ce reunește partidul lui Silvio Berlusconi, Forza Italia, cu Liga Nordului condusă de Matteo Salvini și Fratelli d’Italia, cu Georgio Meloni în frunte, ambele formațiuni de extremă-dreapta, ar însuma numărul cel mai mare de voturi, cu circa 35% din intențiile de vot. Cum Berlusconi, condamnat pentru fraudă fiscală în 2013, nu poate juca nici un rol oficial pînă în 2019, cel propus de el ca eventual premier, este Antonio Tajani, fostul lui purtător de cuvânt în 1994. Numai că Matteo Salvini, conducătorul Ligii Nordului, s-a propus între timp el însuși drept candidat la funcția de prim ministru.
Lucrurile rămîn complicate și pentru Mișcarea populistă „5 Stele” (M5S), creditată cu 28% din intențiile de vot și despre care s-a spus că ar putea deveni primul partid al Italiei, sub conducerea liderul tînăr care este Luigi Di Majo. Acesta a propus celorlalte partide să sprijine programul său și un guvern, pe care l-a și prezentat italienilor în ajunul alegerilor.
În jocul electoral, pe locul trei, este cotat Partidul Democrat, de centru-stânga, condus de fostul premier Matteo Renzi, creditat în intențiile de vot cu aproximativ 22%. Un partid ce a pierdut susținerea a numeroși politicieni trecuți la formațiunea de stânga „Liberi et Uguali” (Liberi și Egali) avîndu-l ca lider pe Pietro Grasso, fost președinte al Senatului, sprijinit de fostul premier Massimo d’Alema și de un fost secretar al PD, Pier Luigi Bersani.
Desemnarea noului premier îi revine însă lui Sergio Mattarella, președintele Republicii. Scenariile variază în aprecierile politologilor, după o campanie axată pe imigrație și situația străinilor, iar ziariștii de la Corriere della Sera apreciau sâmbătă că lucrurile arată ca și cum ar fi vorba de „o lume pe dos”: partidele tradiționale se văd ele însele în opoziție, iar cele considerate ca anti-sistem se anunță, sigure de ele, drept cîștigătoare. „Riscul este astăzi de a avea un Parlament compus numai din opoziție”, nota cotidianul milanez.
Alegerile interesează, evident, și minoritățile de imigranți din Italia, între care cea română, cu un mare număr de moldoveni, care se situează pe primul loc, cu un procent de 23% din totalul străinilor și un total estimat în 2017 la 1.700.00 de persoane. Publicația Milano Post estima sîmbătă că „în general românii nu numai că nu votează cu stânga, dar ar avea chiar, potrivit unui sociolog, dificultăți de a o face deoarece „pentru ei, sînga este egală cu Ceaușescu”. Comunitatea română, era citat Giancarlo Germani, președinte al Partidului românilor din Italia, ar fi atrasă mai curând de Liga Nordului, de extremă-dreaptă, ce ar răspunde unei cerințe reale: „nevoia de securitate este importantă”. Citată este și o emigrantă din Moldova care se declara „de acord în totaliate cu Salvini”, liderul Ligii.
În cursul zilei de duminică, presa a relevat ceea ce numit „haos”, „cozi lungi la vot”, întîrzieri în deschiderea centrelor de vot și, fapt considerat îmbucurător, o participare relativ mare la vot, estimată la orele prînzului, cu 4% mai mult decît în alegerile precedente din 2013. Sînt aleși astăzi 630 de deputați și 315 senatori.
Spectacolul nu a lipsit, Silvio Berlusconi fiind contestat la Milano de o activistă din Mișcarea „Femen”, potrivit cotidianului La Repubblica o tînără franceză de origine iraniană.
Participarea la vot, potrivit estimărilor la ora închiderii urnelor s-ar situa peste 58%.