Alegerile din SUA: un referendum despre Biden și Trump și ce este Mastodon, alternativa la Twitter, aflat în plin haos

“Așteptați-vă că va trebui să așteptați”, avertizează Los Angeles Times.

«Alegeri, sau un referendum despre Biden și Trump?», este singura întrebare reală, pusă de El Pais, în Spania, în legătură cu alegerile midterm din SUA.

«Joe Biden, un președinte reformator, care n-a reușit să convingă în doi ani de mandat», este și aprecierea din Le Monde, în Franța.

La Bruxelles, Politico (site de informații american, de altfel) scrie că un succes republican riscă să tensioneze relațiile SUA cu UE, chiar în momentul în care Bruxelles și Washington au ajuns în pragul unui nou război comercial. America first, iarăși: politicienii europeni nu incetează să vocifereze împotriva noii legislații care oferă consumatorilor din SUA subvenții generoase pentru „Buy American” atunci când vine vorba de mașini electrice.

Creditele fiscale fac parte dintr-un pachet uriaș aprobat pentru ușurarea taxelor și impozitelor, climă și îngrijirea sănătății, cunoscut sub numele de Inflation Reduction Act, pe care Congresul SUA l-a votat în luna august.

Dar unii republicani se uită spre Europa pentru a găsi un model politic altul decât Trump: "Meloni è un modello”. Republicanilor din SUA le place “Vrăjitoarea Giorgia” ajunsă în fruntea guvernului italian, scrie La Repubblica. Iar Washington Post: „Pentru republicani, șefa guvernului italian a devenit vocea adevărului, exprimat fără compromis”.

În vremea aceasta, în Ucraina

În Ucraina, de asemenea, mulți se tem că o victorie republicană ar putea pune în cauză sprijinul american pentru Kiev. Totuși, Casa Albă continuă să promită Ucrainei un sprijin «de nezdruncinat».

Pe front: «Aviația rusă pierde avioane în Ucraina mai repede decât le poate înlocui», scrie cotidianul britanic The Daily Telegraph, contrazicând un studiu al unor experți militari pe care l-am prezentat pe 8 noiembrie și care spunea, dimpotrivă, că Rusia ar putea copleși Ucraina cu puterea sa aeriană, dacă Occidentul nu furnizează noi sisteme de apărare și avioane de luptă.

O serie de prăbușiri de avioane din ultimele săptămâni au atras atenția asupra dificultăților Rusiei de a-și menține flotila de război în văzduh. Avioanele militare rusești au fost de asemenea ținta unor sabotori care operează în spatele liniilor inamice.

In august, nouă avioane de război au fost distruse pe o bază aeriană din Crimeea.

Grevă generală în «capitala Europei»

Funcționarii români din instituțiile europene ar face bine să citească această revistă a presei, în caz că nu urmăresc mass-media din Belgia, deoarece miercuri 9 noiembrie este grevă generală, mai ales in transporturi, ba chiar și zborurile spre și dinspre Brussels Airport vor fi serios afectate. Încă de luni seara, 55% din zborurile de miercuri au fost anulate preventiv. Pasagerii sunt rugați să călătorească cât mai ușor posibil, în mod ideal doar cu bagaj de mână, deoarece cea mai mare perturbare este de așteptat în manipularea bagajelor.

Întreaga Belgia este astăzi serios perturbată, inclusiv spitalele, școlile și orice tip de supermarket, iar presa, precum Le Soir, oferă un tablou detaliat și sfaturi pentru fiecare sector al economiei și al vieții sociale.

Despre ce este vorba? Belgia și Luxemburg sunt singurele țări din UE care au indexat în mod legal salariile și unde se impun creșteri salariale obligatorii legate de inflație și de prețurile de consum – așa încât creșterea costurilor duce automat la salarii proporțional mai mari, chiar și în sectorul privat. Dar sindicatele belgiene susțin că acest lucru nu este suficient și fac acum eforturi pentru majorări salariale, pe lângă indexarea obligatorie, dar și pentru mai multe acțiuni guvernamentale pentru a ajuta consumatorii să poată plăti facturile la energie, măsuri cum ar fi limitarea prețurilor la gaz și electricitate.

O grevă masivă în transporturi are însă loc astăzi și în Franța, cum avertizează Le Figaro.

Ungaria oferă Bruxelles-ului reforme în justiție în schimbul recuperării fondurilor UE suspendate

Guvernul maghiar a propus să introducă în cele din urmă reforme ample în justiție, în încercarea de a debloca 7,2 miliarde de euro în granturi din fondul UE de redresare post-pandemie, scrie Politico. Comisia de la Bruxelles și guvernul lui Viktor Orbán negociază un compromis pentru aprobarea de către UE a planului de redresare al Ungariei și a fondurilor aferente.

Este posibil ca executivul european, Comisia, să ia o decizie înainte de sfârșitul lunii. Asta ar însemna că propunerea va ajunge pe masa miniștrilor de finanțe din UE pe 6 decembrie.

Deblocarea fondurilor ar face ca guvernul de la Budapesta să nu se mai opună prin veto for decizii fundamentale, precum taxarea multinaționalelor din UE pe care guvernul lui Viktor Orbán o blochează de multe luni de zile, sau intenția lui de a bloca, iarăși prin veto, 18 miliarde € în ajutoare pentru Ucraina, pe care a anunțat-o luni prin vocea ministrtului de externe Péter Szijjártó.

Dar în cazul în care Comisia ar aproba deblocarea fondurilor pentru Budapestа, decizia s-ar putea lovi de opoziția Parlamentului European, unde țări precum Olanda iau foarte în serios respectarea drepturilor civile în țările membre și ai căror eurodeputați ar putea considera că simplele promisiuni din partea Ungariei nu sunt suficiente.

Ce este Mastodon, alternativa la Twitter, aflat în plin haos

Elon Musk a cerut fanilor să voteze pentru republicani. Asta riscă însă să îndepărteze o altă întreagă masă de utilizatori. Libération scrisese deja că alegerile midterm vor fi un test al democrației pentru Musk și Twitter. Noul patron a dezamăgit deja enorm, gonind-o de pe Twitter pe actrița americană de comedie Kathy Griffin, care îl ironiza pe numitul @ElonMusk.

Apoi, de îndată ce a cumpărat rețeaua socială, amintește Libération, Musk a dat afară în mod brutal un foarte mare număr de angajați (ceea ce face și Meta acum, compania-mamă a Facebook, Instagram și a lui Zuckerberg, plănuind să concedieze în masă multe mii dintre cei 87.000 de angajați, începând chiar cu această săptămână).

Caraghioslâcul este, cum o subliniază La Repubblica, cum Twitter îi cheamă acum pe mulți înapoi, spunând că ar fi fost dați afară din „greșeală”.

El Pais, în Spania, amintește și cum Elon Musk vrea să te facă să plătești pentru bulina albastră și propune o alternativă: Mastodon, rețea socială care a crescut vertiginos de când Musk a preluat Twitter, deși este prea devreme pentru a face un pronostic.

Cum o explică și FranceInfo, Mastodon (care se prezintă, ca o ironie spre Twitter, o «Rețea socială care nu-i de vânzare», «Social networking that's not for sale») este o rețea socială de microblogging gratuită, open-source și descentralizată. A fost creat în octombrie 2016 de Eugen Rochko, un dezvoltator din Germania. Similar cu Twitter și Tumblr, Mastodon permite utilizatorilor să partajeze mesaje, imagini și videoclipuri, până la o limită de 500 de caractere. Mesajele, spre deosebire de rețeaua americană, pot fi editate și se numesc „toots” în engleză.

Particularitatea rețelei Mastodon este caracterul său descentralizat. După cum se explică la rubrica de prezentare de pe site-ul rețelei, fiecare nou utilizator alege un server la înregistrare. Acesta din urmă este gestionat de o organizație sau persoană independentă. Informațiile despre utilizator sunt din acel moment stocate pe respectivul server. În total, Mastodon are puțin peste 3.300 de servere în întreaga lume. Totuși, chiar daca există o multitudine de servere, fiecare utilizator are acces la intreaga retea de socializare.

Această alegere permite ca Mastodon „să-și distribuie încărcătura pe multe servere”, explică revista americană specializată Wired, ceea ce înseamnă că „Mastodon nu are nevoie de infrastructură, inginerie sau un sprijin financiar semnificativ, cum are o rețea precum Twitter”. De asemenea, structura permite ca Mastodon să se descurce fără publicitate, urmând să fie finanțată doar prin donații și sponsori.

Și, desigur, nu există acolo nici un fel de cenzură.