În Cehia vor avea loc vineri și sâmbătă alegeri parlamentare. Sondajele de opinie arată că partidele tradiționale, mai ales cele de centru-dreapta, sunt în cădere liberă, în vreme de populiștii și naționaliștii câștigă teren, iar comuniștii au o șansă teoretică de a intra în premieră la guvernare. O va lua sau nu Cehia pe urma Poloniei sau Ungariei, țări central-europene în care standardele democratice sunt de mai mulți ani sub asediu?
Observatorii politici de la Praga spun că formarea unui nou guvern pe baza actualei coaliții dintre social-democrați, mișcarea ANO și creștin-democrați este practic exclusă, iar politica în general pro-europeană și pro-NATO de până acum a Cehiei ar fi pusă sub semnul întrebării de o eventuală nouă guvernare populistă sau naționalistă.
Miroslav Kalousek, fost ministru de finanțe, liderul unui partid de centru-dreapta numit TOP 09, a avertizat într-un interviu pre-electoral că miza alegerilor de săptămâna aceasta este salvarea „libertății” Cehiei.
Spre deosebire de Polonia sau Ungaria, colege în Grupul Vișegrad, Cehia s-a menținut în linii mari printre țările care respectă standardele democratice și pun umărul la construcția europeană, în loc s-o împiedice.
Democrația cehă este acum amenințată de populiști, în frunte cu omul de afaceri devenit politician Andrej Babiš, și de extremiștii naționaliști de felul lui Tomio Okamura, născut din tată japonez și mamă cehoaică, promotorul unei ideologii strident anti-islamiste și anti-imigrație.
„Islamul nu este compatibil cu democrația”, a spus Okamura într-un interviu acordat televiziunii publice.
Okamura, liderul Partidului Democrației Directe vrea ca țara să fie condusă ca Elveția, prin referendumuri, și să iasă cât mai repede din UE. Sondajele de opinie îi plasează pe cehi printre europenii cei mai puțin bucuroși de apartenența la UE.
Cehia nu are o comunitate islamică semnificativă ca Germania sau Austria, și nici imigrație din țări predominant musulmane, dar sondajele de opinie arată că majoritatea covârșitoare a cehilor se tem de imigranții musulmani mai mult decât de orice altceva, „ajutați” în această psihoză de politicieni alarmiști, în frunte cu președintele pro-rus Miloš Zeman.
Sondajele de opinie mai arată că alegerile vor fi câștigate de mișcarea ANO, condusă de multimiliardarul Andrej Babiš, singura necunoscută fiind dacă ea va fi capabilă să alcătuiască guvernul. ANO s-a afirmat în urmă cu patru ani, când a fost pe locul al doilea la alegeri promovând slogane anti-corupție.
Al doilea cel mai bogat om din țară, Babiš a fost până de curând ministrul finanțelor, controlează mai multe instituții de presă cu audiență națională și este comparat ba cu fostul premier italian Silvio Berlusconi, ba cu președintele american Donald Trump.
Ca și celelalte partide importante cehești, ANO respinge cotele de imigranți propuse de UE. Babiš nu promovează ieșirea din UE, dar nici nu este euro-entuziast și s-a pronunțat împotriva adoptării monedei comune.
Unii se tem că la nevoie nu s-ar opune creșterii influenței rusești în Cehia, promovată de președintele Miloš Zeman, cu care se crede că se înțelege bine.
Popularitatea ANO este acum în jurul a 25%, scăzând ușor după ce Babiš a fost învinuit de manipularea subvențiilor europene și după ce în Slovacia lui natală s-a redeschis dosarul posibilei sale activități de agent al poliției secrete comuniste cehoslovace, StB.
La mare distanță de populiști se află social-democrații, principalul partid de guvernământ actual, urmat de comuniști, de naționaliștii lui Okamura și de câteva partide de centru-dreapta mai mărunte. O prezență insolită în plutonul favoriților sunt Pirații, partid care promovează lupta împotriva corupției și are șanse să intre în premieră în parlament.
Comuniștii nereformați - dușmanii NATO și prieteni ai Chinei, Coreii de Nord sau Cubei - au ca de obicei 10% din preferințe.
Marea întrebare a alegerilor este dacă mișcarea ANO a miliardarului Babiš va putea forma guvernul, în condițiile în care mai multe partide tradiționale au jurat să nu colaboreze cu ea. La fel de neclar este dacă Babiš va putea fi la o adică premier, dat fiind că este urmărit penal pentru abuz de putere în cazul subvențiilor europene, iar justiția ar putea reveni asupra deciziei că nu a colaborat cu securitatea comunistă. El ar putea conduce totuși guvernul din umbră.
Dacă ANO eșuează, unul din scenariile posibile este o eventuală guvernare a social-democraților cu sprijinul comuniștilor. Premierul social-democrat Bohuslav Sobotka a spus recent că nu ar exclude-o, deși ea ar însemna sfârșitul tradiției de aproape trei decenii de necolaborare la guvernare cu comuniștii.
Printre temele populare în campanie s-au numărat în afara celor tradiționale, referitoare la imigrație sau introducerea euro, unele mai noi ca aceea a aducerii salariilor la nivel occidental, reintroducerea serviciului militar sau liberalizarea portului de armă în ciuda restricțiilor dictate de UE.