Alegătorii de peste Nistru și îngrijorările că scutinul poate fi fraudat

Prezidențialele din 2016 au fost primele alegeri moldovene la care au participat în număr mare – câteva zeci de mii – de cetățeni ai Republicii Moldova domiciliați în regiunea sa estică, cea necontrolată de autoritățile de la Chișinău. Impactul acelui vot a fost apreciat atunci drept mare: câștigătorul Igor Dodon a obținut un avans de vreo 65 de mii de voturi în fața contracandidatei sale, Maia Sandu, iar aproape jumătate din acele voturi i-au venit din Transnistria.

În 2020, când la sfârșit de iulie, președintele Igor Dodon l-a primit pe liderul transnistrean Vadim Krasnoselski la reședința prezidențială de la Condrița, numindu-l imprudent „președinte”, criticii au văzut în acea întrevedere o încercare a șefului statului de a pregăti o nouă participare organizată a alegătorilor din stânga Nistrului la scrutinul actual, la care el însuși participă, iar opoziția a operat chiar și cu suma de 2 milioane de euro, cât ar trebui să coste operațiunea.

Alegătorii de peste Nistru și îngrijorările că scutinul poate fi fraudat

Iată o declarație făcută de Maia Sandu, competitoare în actuala cursă, în luna iulie 2020: „Nu este o cifră pe care ne-am imaginat-o. Este o cifră care vine dintr-o sursă foarte credibilă. Dincolo de asta, nu cred că cineva pune la îndoială faptul că Igor Dodon pregătește cumpărarea votului din Transnistria. Asta este un lucru pe care ei l-au încercat deja de două ori și acum se pregătește o fraudă din nou.”

* * *

Pe 26 septembrie, cu cinci săptămâni înainte de scrutin, Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a decis să deschidă pentru alegătorii din stânga Nistrului 42 de secții de votare, față de 38, în 2016, și 47, în 2019. Iar Dorin Cimil, președintele comisiei, a fost nevoit să se apere în fața valului de critici că ar fi umflat mult numărul de secții care ar fi în mod normal necesare.

Dorin Cimil, 5 octombrie 2020

Dorin Cimil, președintele CEC: „De ce 42 de secții de votare, și nu mai multe sau mai puține? Primul criteriu a fost înregistrarea prealabilă a persoanelor care domiciliază în stânga Nistrului și acel număr de 177 de înregistrări prealabile nu a fost un număr relevant, ca să indice...”

Modul în care a funcționat în trecut ceea ce trebuie să fie o respectare a dreptului la vot al unor cetățeni pe care Chișinăul speră într-un final să-i îmbrățișeze, suprapus acum cu puterea unui virus care a pus în genunchi o țară întreagă, le-a făcut pe mai multe localități de pe malul drept al Nistrului să se opună să primească votanți dintr-o zonă despre care nu se știe cum luptă cu pandemia. Până la urmă, însă, toate aceste localități au cedat.

Cum și de ce s-a întâmplat? Ne povestesc astăzi trei primari din localități cu secții de votare pentru transnistreni, unele dintre ele mai mult, altele mai puțin încolțite de virus. Trei primari, așadar, de la care am încercat să înțelegem – de ce atâta insistență din partea statului pe o temă care i-a creat anterior doar probleme? Dar și de ce atâta îndârjire din partea localnicilor de a se opune voinței statului? Mai testăm astăzi, din discuția cu primarii, dacă Republica Moldova se îndreaptă din nou spre un vot neonest în cele 42 de secții de votare. Iar pe unii dintre aleși îi vom întreba și cât de mare este riscul ca votul din 1 noiembrie să transforme o țară întreagă într-un imens focar de infecție.

Vladislav Cociu, primar al orașului Ștefan Vodă

Iată ce ne-a relatat Vladislav Cociu, primar al orașului Ștefan Vodă: „Haideți să pornim de la faptul că noi am fost primul oraș cel mai infectat cu această nenorocire. În luna martie, la începutul pandemiei, un pelerinaj în Ucraina a 40 de localnici transforma orașul nostru în cel mai mare focar de coronavirus din Republica Moldova și am trăit cele mai dificile momente atunci când noi, cei din administrația publică locală, practic am rămas de unii singuri în fața acestei probleme.”

Europa Liberă: Dle Cociu, ați avut acolo, la Ștefan Vodă, un focar mare atunci când nimeni practic în Moldova nu știa încă cu ce are de-a face. A trebuit să învățați din mers. Apoi, încet-încet, orașul Dvs. a luat lucrurile sub control, cel puțin așa părea. Iar acum aveți din nou multe cazuri, ba chiar v-ați îmbolnăvit și Dvs.

Vladislav Cociu: „Știți, până acum vorbeam din auzite de la cei care au manifestat niște simptome sau de la cei fără simptome, dar odată ce am trăit aceste momente, cu două săptămâni în urmă, și personal am trecut aceste momente grele, vreau să vă zic că este o problemă extrem de serioasă și cetățenii noștri trebuie să ia o atitudine foarte și foarte precaută pentru a se proteja, fiindcă și zilele acestea cineva prin telefon voia să mă convingă că nu este o problemă serioasă, este doar așa, o gripă care trece. Dar, oameni buni, este o problemă foarte serioasă, câteva zile în urmă eram sub codul portocaliu, acum suntem deja sub codul roșu. Asta înseamnă că suntem în continuă creștere ca număr de infectați. Și ceea ce până acum se părea că s-a stagnat, a fost oprit acest virus, parcă-parcă era bine și acum odată ce s-a mai răcit timpul, iată avem această creștere și nu este bine.”

Europa Liberă: Și, dacă înțeleg eu corect, tocmai în perioada în care luptați cu întărirea repetată a virusului, v-a venit această decizie de la Chișinău să deschideți două secții de votare pentru cetățenii din regiunea transnistreană, în două instituții educaționale: școala polivalentă și școala de arte din oraș? Și nu ați fost de acord. Iar eu v-aș ruga să ne explicați de ce.

Vladislav Cociu: „Înainte de toate, pentru că am avut niște instrucțiuni de la Comisia Electorală Centrală, să le zic așa, cu o tentă de recomandare pentru autoritățile publice locale de a deschide secții de votare ș.a.m.d. Eu cred că din start ei trebuie să țină cont atât de doleanțele autorităților publice locale, cât și ale cetățenilor, fiindcă noi avem un pericol sau putem să suportăm niște riscuri comune în urma aducerii unor oameni care nu se știe cu ce transport vor veni și nu se știe cum vor fi ei testați, iar ei vin să voteze în instituțiile noastre publice.

Conform legii, noi, autoritățile publice locale, trebuie să le asigurăm securitatea cetățenilor noștri. Și iată noi la ședința Consiliului raional ne-am pronunțat asupra acestei probleme și a fost cam 50:50, adică 50+1 au votat pentru. Au fost consilieri care erau categoric împotrivă să voteze, dar mai este și un alt aspect – sunt drepturile cetățenilor care dețin acte de cetățeni ai Republicii Moldova și ei trebuie să-și exercite acest drept. Dar de ce la o distanță atât de mare și tocmai aici, la Ștefan Vodă? Asta este problema. Este un risc major – ne temem de COVID-19 și ne temem pentru oamenii noștri, fiindcă ei până la urmă și-au îndeplinit acest drept de vot și au plecat, dar după asta pot urma și niște consecințe și nu știm care vor fi ele. Iar ele se vor reflecta direct asupra sănătății cetățenilor noștri, noi nu știm ce ne așteaptă după ce aceste alegeri se vor desfășura aici.”

Europa Liberă: Până acum, la alte scrutine au funcționat secțiile acestea pentru regiunea transnistreană?

Vladislav Cociu: „Da, au funcționat și pot să vă spun că fiind locuitor al unui bloc care se află vizavi de școala polivalentă, acolo unde era secția de votare, am avut fericita ocazie și am filmat tot ce se petrecea acolo, că veneau vreo 15 autocare mari. Era clar că era stimulată toată treaba asta material, cred că li se spunea în autobuze pentru cine să voteze și iată lucrul acesta ne pune în gardă. Doamne ferește după acest scrutin se pornește – și spre asta mergem – un val mai mare decât a fost și cu un virus mult mai dur, așa cum spun medicii. Atunci, cine o să răspundă – CEC-ul sau vor răspunde cei care trăiesc aici, în acest oraș, fiindcă până la urmă este vorba de securitatea orășenilor noștri. Ei ne-au ales ca noi să-i protejăm, inclusiv să le oferim o siguranță pentru ziua de mâine.”

Un alegător din Transnistria recunoaşte că i s-au promis bani pentru vot

Europa Liberă: Oamenii de la Dvs. din localitate, cei care sunt împotrivă cum își argumentează decizia? Am văzut trei argumente invocate: pandemia, faptul că, iată, regiunea transnistreană a impus, la rândul ei, un fel de restricții pentru circulație, iar noi acum hai să-i primim pe toți. Și trei: acest vot inconștient, pentru că e limpede că niciun candidat nu a ajuns acolo la întâlniri cu alegătorii ca să poată să-și explice platforma electorală. La Dvs. cum e, ce zic oamenii?

Vladislav Cociu: „Toate trei argumente sunt valabile, iar pe primul loc se află pandemia. Noi și copiii noștri suntem supuși riscurilor, în special fiindcă vorbesc despre două instituții de învățământ, iar acolo, atât în una, cât și în cealaltă peste câteva zile după alegeri vor merge, chiar dacă admitem că ziua imediat următoare va fi liberă, dar, măr rog, vor merge copiii acolo.

Plus la aceasta, oamenii se revoltă și întreabă: cam de ce ar trebui cineva din Transnistria să ne hotărască viitorul copiilor noștri? Iată că oamenii foarte direct întreabă acest lucru. Și al treilea argument ar fi că undeva noi trebuie să-i înțelegem pe cetățenii care au actele în regulă și dețin cetățenia noastră, a Republicii Moldova, dar în acest caz să li se ofere condiții acolo la ei să voteze, să li se deschidă secții de votare. Aici însă apar alte întrebări: cum poate oricare dintre candidași să meargă acolo să-și prezinte programul? Cum poate să se întâlnească cu cetățenii? Doar asta prevede Codul electoral – să-și aducă argumentele, de ce unul e mai bun, iar celălalt nu? Păi dacă el nu a discutat acolo cu ei, fiindcă nici măcar nu are acces acolo, atunci se întâmplă niște lucruri foarte-foarte stranii.”

Europa Liberă: Cetățenii ziceți că sunt împotrivă, dar totuși decizia finală e că veți deschide secțiile?

Vladislav Cociu: „Da, așa este.”

Europa Liberă: De ce? S-a votat astfel în consiliu sau cum? Dar ce culoare politică aveți în consiliu, dacă nu-i secret?

Vladislav Cociu: „Păi, eu sunt independent, ca să înțelegeți, și avem de la Platforma DA șapte consilieri și nouă de la socialiști, unul de la democrați și cam atât.”

Europa Liberă: Deci, majoritatea a fost totuși favorabilă deciziei?

Vladislav Cociu: „Da, opt au votat pentru.”

* * *

La Răscăieți, comună din raionul cu același nume, autoritățile locale s-au bătut cât au putut cu instituțiile statului care au decis să deschidă în localitatea lor o secție de votare pentru oaspeții de peste Nistru. Frica de virus – iar acum la Răscăieți nu e niciun caz confirmat – și o experiență sinistră din 2016 au fost cele două ingrediente ce le-au dat curaj aleșilor locali să se pună în fața mașinăriei statale. Până la un punct însă, iar care a fost acela ne-a povestit primarul localității, Ludmila Zagoreț.

Ludmila Zagoreț

„Noi pe data de 16 septembrie am convocat ședința consiliului și consiliul a decis că respinge solicitarea deschiderii unei secții de votare pentru transnistreni la noi în localitate și consiliul nu va participa la organizarea unei astfel de secții. Însă pe data de 26 septembrie am primit de la Comisia Electorală Centrală hotărârea cu toate secțiile de votare, printre care este și localitatea noastră cu secție de votare în incinta gimnaziului din localitate. Puțin mai târziu am primit de la Cancelaria de Stat o notificare asupra deciziei respective și, totodată, cerere în judecată din partea Cancelariei. De asemenea, Curtea de Apel ne-a trimis o recomandare ca noi să le trimitem o referință la decizia noastră, după care ne-au trimis o notificare de la Judecătoria Căușeni...

Știți, curgeau una după alta toate aceste notificări și toate aceste chemări în judecată. Mai apoi, noi am convocat iarăși ședința consiliului ca să ne exprimăm în privința notificării venite de la Cancelarie. Chiar în timpul desfășurării ședinței am primit de la Curtea de Apel iarăși să transmitem cât mai urgent ce atitudine am luat asupra notificării; de la Inspectoratul de Poliție permanent ne întrebau ce am făcut cu decizia – am abrogat-o sau n-am abrogat-o...

La ședința consiliului au fost prezenți puțini consilieri, dar totuși cvorumul s-a întrunit și consilierii au abrogat decizia, dar totuși consiliul nu s-a implicat în organizarea secției de votare. CEC-ul a numit localul, CEC-ul a găsit membrii, fiindcă noi n-am înaintat membri în biroul electoral pentru secția respectivă, și CEC-ul a organizat această secție de votare, fără ca să ia în considerare părerea cetățenilor din localitate.”

Europa Liberă: Și cum comentați chestia asta?

Ludmila Zagoreț: „Eu nu știu cum să spun, dar mi s-a părut că a fost o intimidare, adică special am fost parcă presați, repede una după alta veneau, ca noi să ne dăm seama că pentru noi e periculos să ne susținem decizia noastră. Într-un fel, știți, ca o sperietoare veneau asupra noastră atâtea cerințe și atâtea notificări ca să ne sperie.

Eu am avut un discurs așa, mai aspru, mai dur, că adică asta nu înseamnă că dacă ei ne trimit atâtea, noi ceva încălcăm, noi ne apărăm localitatea, noi ne apărăm copiii, bătrânii din localitate de epidemia aceasta. Dar în consiliu sunt oameni diferiți, adică nu sunt numai dintr-o parte ori din alta, sunt din toate părțile adunați consilieri, de la toate partidele politice și iată ce a ieșit. Dar oricum noi nu am pus umărul la organizarea și la deschiderea unei secții de votare.”

Europa Liberă: Dar cum estimați Dvs. posibilele consecințe?

Ludmila Zagoreț: „Consecințele pot să fie foarte și foarte grave. Eu chiar am vorbit cu unii membri din secția de votare care și-au dat acordul când i-au sunat cei de la CEC. De exemplu, unei mămici a doi copii eu i-am spus: „Cum mata toată ziulica o să stai în secția în care au să vină oameni care nu sunt controlați de autoritățile noastre? Noi nu știm care-i situația la ei, cu toate că știm că situația-i mai gravă ca la noi în ceea ce privește COVID-ul. Eu citesc permanent știrile și la dânșii se închid clase, se închid grădinițe acum în ultima perioadă. Să stai ziua întreagă în fața lor și seara sau chiar noaptea târziu să te duci la copii în familie? Îți pui copiii în pericol?” – „Ei, m-au sunat, mi-au spus, m-au convins, m-au...”

Știți, olecuță și oamenii... Unii refuză, dar unii parcă mi se părea că sunt împotrivă, dar când le-au propus ca să fie membri ai secției de votare, au fost de acord. Poate să fi refuzat toți, să nu fi vrut nimeni, fiindcă consecințele pot fi grave, deoarece într-adevăr vor veni niște oameni care noi nu știm ce-i cu ei. Și oricât de mult ne-ar apăra dezinfectanții, că de la CEC ne-au spus că ne vor da foarte multe materiale de protecție și o să facem dezinfecție, o să stropim după fiecare om, o să facem ordine, dar oricum nu-i nicio garanție. Nu suntem asigurați că în localitate nu poate să fie după asta vreo explozie chiar de boală.”

Europa Liberă: Anterior ați mai avut secții de astea de votare pentru transnistreni sau acum pentru prima dată?

Ludmila Zagoreț: „A fost secția de votare în 2016 împreună cu localitatea, adică aceeași secție de votare, ei au votat împreună cu noi. Și atunci a fost un dezastru în sat, fiindcă ei veneau cu autobuzele în mod organizat, veneau foarte mulți odată, au năvălit în secția de votare peste localnici, adică erau foarte mulți. Vă spun că a fost o strășnicie, atunci chiar cineva a chemat televiziunea.

Țin minte că a fost un dezastru, localnicii chiar aveau așa niște momente când intrau în conflict cu dânșii și localnicii erau foarte nemulțumiți că ei atâția s-au prezentat ca să ne hotărască nouă soarta. Acum mulți localnici parcă se tem așa, că de ce să ne vină, că poate la pod, că poate în alt mod. Eu sunt împotriva declanșării unui conflict cumva și retrăiesc foarte mult pentru asta, pentru că foarte mulți cetățeni se revoltă, cu atât mai mult că suntem în situație de pandemie.”

* * *

Vă invit să-l cunoașteți pe un alt primar, Simion Tatarov, de la Rezina, orașul care anul acesta va trebui să găzduiască patru astfel de secții. Edilul știe nu din auzite sau reportaje de televiziune despre astfel de realități. Și el, și consilierii orașului au luptat cât au putut ca să împiedice un tăvăluc deja pornit peste ei. Ce n-a putut impune cu un consiliu ne-socialist, statul a reușit să obțină prin alți aleși, deja de la raion.

Simion Tatarov, primarul orașului Rezina

Simion Tatarov: „Comisia Electorală Centrală insistă să mai deschidă trei secții de votare pentru alegătorii din Transnistria în condiții de COVID. Și iată aici nu știu cum va fi.”

Europa Liberă: Trei sau patru?

Simion Tatarov: „În total, patru vor fi. Una care a fost deschisă cu acceptul Consiliului orășenesc și trei suplimentare, fără să consulte consiliul și să ia în calcul opinia consiliului orășenesc.”

Europa Liberă: Dar cum merg pregătirile pentru astea trei suplimentare, că înțeleg că există decizia fermă a consiliului orășenesc că nu?

Simion Tatarov: „Da, întocmai așa este, dar știu că din rezerva CEC-ului au fost formate secțiile de votare cu componența lor cu tot. Dincolo de emoții, ca să spun așa, mă deranjează momentul că bunurile din proprietatea orașului sunt gestionate fără acceptul proprietarilor, fără acceptul consiliului orășenesc. În cazul de față, noi am fost notificați și de Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, ceea ce, de fapt, Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat își depășește atribuțiile, având dreptul de a verifica legalitatea actelor emise, dar nu și intențiile administrațiilor publice cu privire la modul în care doresc să gestioneze averea și patrimoniul orașului.

Concurenții electorali nu au acces în stânga Nistrului și nu pot face o campanie electorală veridică și în cazul de față eu socot că va fi favorizat un singur candidat. Asta eu o spun ca cetățean și chiar ca primar, reieșind din experiența anilor precedenți.”

Europa Liberă: Înțeleg că nu din motivul acesta mai tare, dar din cauza pandemiei cumva v-ați opus sau există mai multe motive?

Simion Tatarov: „Dacă s-o luăm din cauza pandemiei, doctorii, avem peste 24 de cadre medicale care locuiesc în orașul Râbnița, dar lucrează la Spitalul raional Rezina și în Centrul medicilor de familie Rezina și nu li s-a permis să vină în tot răstimpul acesta, făcând trimitere la aceeași pandemie, iar pentru 1 noiembrie, gata, se deschid porțile, poftim, veniți, aveți tot dreptul ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Localnici ce zic?

Simion Tatarov: „Localnicii zic rău, ei sunt împotriva la astfel de acțiuni. Dacă noi în casa de cultură avem o secție de votare a noastră proprie și în condițiile în care va fi îmbulzeală li se îngrădește un drept cetățenesc al locuitorilor orașului de a merge, de a participa într-un scrutin electoral, pentru că prin aceeași intrare trebuie să treacă 15 mii de votanți.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, autoritățile centrale zic așa: „Sunt și ei cetățeni, noi zicem mereu că-s ai noștri. Și cum așa? Trebuie să le creăm condiții.”

Simion Tatarov: „Păi vă spun din experiența anilor precedenți. Până în 2016, de obicei la vot se prezentau până la 1.000 de oameni în condițiile în care nu erau motivați financiar sau aduși și transportați organizat. Din experiența anului 2019, un vot din Transnistria a costat 700 de lei – 400 primeau la mână votanții și altele 300, din câte cunosc, li se plăteau la transportatorii care aveau grijă să-i transporte. Acum am înțeles că li se oferă câte 700 ca să vină ei singuri.”

Europa Liberă: Mai mult?

Simion Tatarov: „Da, adică li se compensează inclusiv cheltuielile de transport.”

Europa Liberă: Probabil în legătură cu decizia ceea a CEC-ului ca în ziua scrutinului să nu fie transportați organizat?

Simion Tatarov: „Da, și li s-a promis câte 700.”

Europa Liberă: Dar Dvs. credeți că va putea fi...

Simion Tatarov: „Eu nu cred, eu știu cum a fost. Noi, orașul Rezina și orașul Râbnița suntem ca o localitate, am activat și am trăit până în 1990. Și avem neamuri, avem prieteni, avem cunoscuți, eu personal mi-am început munca la Uzina metalurgică din Râbnița, adică am foarte mulți cunoscuți și eu cunosc ce se vorbește în Râbnița, pentru că noi comunicăm.”

Europa Liberă: Dar decizia asta a CEC-ului ca să fie interzisă transportarea, Dvs. credeți că la modul practic poliția ar trebui s-o implementeze?

Simion Tatarov: „Pe teritoriul Republicii Moldova în cazul când poliția își va îndeplini atribuțiile nu-i nicio problemă. O deplasare de la podul de la Nistru ori de la punctul de control din Râbnița până la Rezina pe jos până în centrul orașului durează 15-20 de minute. O plimbare pe jos...”

Europa Liberă: Deci vor veni?

Simion Tatarov: „Important e să fie motivația financiară.”

Europa Liberă: Dar de ce până în 2016 veneau 1.000, dar la astea două scrutine – din 2016 și 2019 – câți au venit?

Simion Tatarov: „Au început să nu le ajungă buletine de vot la secțiile de votare. La o secție de votare li se dau 3.000 de buletine de vot. Și în condițiile în care nu le ajung buletine de vot, câți vin? Normal că mai mulți.”

Europa Liberă: Dar, dl Tatarov, Dvs. cum estimați consecințele la toată treaba asta, că probabil va trebui să-i primiți, că înțeleg că acolo s-a implicat consiliul raional, a deschis secțiile?

Simion Tatarov: „Păi da, dacă avem un socialist în fruntea consiliului raional, normal că are grijă de toți transnistrenii. Astea deja nu sunt alegeri, astea deja sunt puse la cale fraude electorale. Iată asta-i sugestia mea.”

Când se invocă riscul fraudării actualelor prezidențiale moldovene, votul regiunii transnistrene este primul din lista semnalelor de alarmă. E adevărat, unii cred că puterea de la Chișinău și candidatul ei, Igor Dodon, vor pune în aplicare această resursă abia în cel de-al doilea tur de scrutin, dacă se va ajunge acolo. Cei care știu însă cum arată cifrele unor sondaje ținute departe de ochii publicului spun că nevoia votului de peste Nistru deja e suficient de arzătoare. Cine are dreptate, se va vedea foarte curând. Ce notăm însă noi, după discuția cu edilii, e că dorința deschiderii unui număr mare de secții pentru regiune a fost într-atât de puternică, încât a trecut și peste opoziția din provincie, și peste pericolul unui virus.

* * *

„Cel mai sincer alegător” - un reportaj cu acest titlu realizat de Eugenia Crețu, jurnalista postului nostru de radio, la una din secțiile de votare pentru cetățenii regiunii transnistrene, ne-a adus sute de mii de vizualizări în timpul scrutinului parlamentar de anul trecut. Era vorba despre un alegător din Transnistria care recunoaște că li s-au promis bani pentru vot:

– „Nuuu, care și cum. Deodată au spus că 50 de lei, pe urmă 100, și-apoi 150, asta încă nimeni nu știe.”

Europa Liberă: Încă nu ați văzut banii?

– „N-am văzut nică... Noi încă n-am ajuns să votăm, nu că să mai vedem banul.”

Europa Liberă: De-atâta lumea asta așa de tare vrea să voteze?

– „Naverno de-atâta și s-o grămădit, eu cred că așa de mulți, că dacă n-ar fi spus că o să dea copeică, nimeni nu s-ar fi izghit așa de repede ca să vină.”