​​​​​​​Aliații lui Putin din UE, tot mai vizibili: ungurul Szijjártó merge la Minsk, iar Fico apare la televiziunea rusă

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov (dreapta), și ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, la Conferința privind securitatea eurasiatică, desfășurată la Minsk, Belarus, 31 octombrie 2024.

Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a participat la o conferință internațională pe teme de securitate eurasiatică, desfășurată joi la Minsk, și care a reunit în principal reprezentanți ai statelor ce întrețin relații strânse cu Rusia, inclusiv Belarus, China, Iran și Siria.

Luând cuvântul în deschiderea conferinței ca unul dintre vorbitorii principali, Szijjártó a reafirmat că Budapesta se opune politicii sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. În calitate de membru al UE, Ungaria a aprobat însă toate cele 14 pachete de sancțiuni impuse Rusiei ca urmare a invaziei sale în Ucraina. Potrivit lui Szijjártó, este necesar să se evite „gândirea bazată pe blocuri” în Eurasia și, dimpotrivă, este nevoie să se „construiască punți”.

Participarea ministrului ungar de Externe la o conferință organizată în Belarus - o țară vizată și ea de sancțiuni occidentale - a accentuat diferențele semnificative care există între Ungaria și majoritatea aliaților săi din UE și NATO cu privire la relațiile cu Rusia în general și la războiul din Ucraina în special.

Publicația Politico a scris joi că reprezentanții țărilor NATO sunt tot mai preocupați de cooperarea strânsă a Ungariei cu Moscova și Beijing. Oficialii maghiari au refuzat să ia parte la o discuție pe această temă care a avut loc pe 30 octombrie, la Ambasada SUA din Budapesta.

La reuniunea ambasadorilor și atașaților militari din țările NATO acreditate în Ungaria, ambasadorul american, David Pressman, a criticat doctrina „neutralității economice” proclamată recent de autoritățile ungare, care presupune o cooperare egală atât cu Occidentul, cât și cu Rusia și China. Szijjártó a vorbit despre aceeași „neutralitate” și la Minsk.

Szijjártó: „Trebuie să revenim la cooperarea eurasiatică”

În marja conferinței din capitala Bielorusiei, Szijjártó s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Cei doi și-au „sincronizat ceasurile” asupra punerii în aplicare a acordurilor semnate în iulie, la Moscova, între președintele rus Vladimir Putin și premierul ungar Viktor Orban, potrivit ministerului rus de Externe.

„Nu suntem singurii din Europa care cred că ar trebui să revenim la cooperarea eurasiatică, dar suntem singurii suficient de curajoși să vorbim deschis despre acest lucru”, a scris ministrul ungar de Externe, pe pagina sa de Facebook, înaintea discuțiilor cu Lavrov.

Lavrov a purtat deja discuții cu viceprim-ministrul Serbiei, care a participat și el la conferință, și cu trimisul special al Chinei, Li Hui. În discursul său, Lavrov a declarat, printre altele, că până la sfârșitul anului Rusia va semna un tratat de parteneriat strategic cu Iranul, care va permite extinderea cooperării în domeniul securității. Un tratat similar cu Coreea de Nord, semnat anterior de Rusia, prevede asistență militară reciprocă. Recent, au apărut informații conform cărora Coreea de Nord a trimis soldați în Rusia pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei. Nu se știe însă dacă o clauză similară va exista în tratatul cu Iranul.

Premierul slovac Fico își atrage noi critici după apariția la televiziunea rusă

În ajun, un alt „prieten” european al Rusiei, premierul slovac, Robert Fico, a declarat la televiziunea rusă că dorește să viziteze Moscova pentru aniversarea de anul viitor a celui de-al Doilea Război Mondial și a criticat abordarea Uniunii Europene față de războiul din Ucraina, în remarci care au stârnit furia opoziției acasă.

Apariția sa de miercuri la televiziunea de stat Rossia-1, despre care presa slovacă a spus că a fost prima a unui lider UE de la invazia rusă în Ucraina în februarie 2022, a atras critici puternice în țară și a evidențiat schimbarea politicii externe a Slovaciei sub conducerea lui Fico, notează Reuters.

Guvernul naționalist de stânga al lui Fico a întrerupt imediat furnizarea de ajutoare militare Kievului după preluarea mandatului în urmă cu un an și a susținut că livrările de arme prelungesc conflictul.

Fico a încercat, de asemenea, să mențină relațiile cu Rusia, în timp ce UE a încercat în principal să izoleze Moscova.

În interviul acordat comentatoarei TV pro-Kremlin Olga Skabeeva, Fico a spus că ar dori să participe anul viitor la sărbătorirea Zilei Victoriei de la 9 mai și a afirmat că planul de pace al Kievului nu mai este viabil.

„Nu mai este un fel de formulă de pace, dar brusc, pe neașteptate, a început să fie numit un plan de victorie”, a spus Fico în comentariile traduse în rusă.

„Dacă cineva dorește o escaladare a tensiunilor, atunci iată exact ce va spune: Dați-mi arme nucleare la sol, dați-mi rachete cu rază lungă și medie de acțiune, iar noi le vom folosi împotriva țintelor rusești”, a adăugat premierul slovac, citat de Reuters.

La începutul acestei luni, Ucraina a declarat că nu ia în considerare dezvoltarea armelor nucleare, după ce unele relatări pe această temă au avut la bază o interpretare incorectă a remarcilor făcute de Zelenski la o întâlnire avută în septembrie cu candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, la New York. În cadrul acelei întâlniri, Zelenski a pledat pentru aderarea Ucrainei la NATO.

Partidele slovace de opoziție au criticat declarațiile lui Fico.

„La el acasă, (guvernul) său peticit se destramă, asistența medicală nu este un subiect pentru premier, dar va găsi timp să-l servească pe (președintele rus Vladimir) Putin”, a declarat Michal Simecka, șeful celui mai mare partid de opoziție din parlament, adăugând: „Este o rușine uriașă”.

Articol scris în baza relatărilor Radio Svoboda, Politico și Reuters.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te