Europa Liberă: Alina, vă felicităm cu împlinirea a 16 ani de activitate! Presupun că aniversarea vă găsește pe baricade, cel puțin, situația în Republica Moldova, în general și în justiție în special, nu vă lasă să serbați, să deschideți șampania și atunci logic e să vă întreb dacă este eficientă munca dvs. de investigație, de descoperire a oamenilor care mai bagă mâna în buzunarul statului.
Your browser doesn’t support HTML5
Alina Radu: „Mulțumim pentru felicitări! Da, e puțin de sărbătorit astăzi, cred că vom sărbători peste mulți ani rezolvarea problemei centrale pe care se axează „Ziarul de Gardă” – combaterea corupției. Da, trebuie să remarcăm, suntem pe baricade azi, mai ales că ziua de miercuri este ziua în care ediția noastră săptămânală merge la tipar, deci astăzi este cea mai fierbinte zi a săptămânii și trebuie să umplem ziarul. Am propus redacției să dăm mai multe materiale aniversare și reporterii să se simtă puțin mai răcoriți în aceste zile.”
Europa Liberă: Mai omagiați...
Alina Radu: „Da, dar Victor Moșneag, de la Investigații, a protestat vehement și a zis: Nu, că tocmai săptămâna asta avem ceva foarte important, o istorie despre corupție foarte relevantă. Și am aruncat paginile cu festivități, ca să încapă următoarea investigație a reporterilor noștri. Dacă vorbim de eficiență, eu cred că ea există și poate deja să fie celebrată, și nu mă refer doar la efortul celor de la „Ziarul de Gardă”, dar la efortul, în general, al jurnaliștilor care militează împotriva corupției și pentru drepturile omului, pentru că eficiența înseamnă că oamenii știu.
Noi am ajuns la etapa când oamenii din R. Moldova știu că există niște voci care pot critica corupția...
Deci, noi am ajuns la etapa când oamenii din Republica Moldova știu că există niște voci care pot critica corupția; că există niște reporteri care vor aborda pe orice politician oricâtă putere ar avea; că există niște oameni care vor scrie adevărul oricare ar fi riscul pentru ei. Și vreau să remarc că cu 16, cu 20 de ani în urmă nu existau echipe bine coagulate de investigație. Iată că acum există și eu consider că în asta rezidă o primă parte a evaluării pozitive - există echipă de jurnaliști care face o muncă sistemică, care urmărește și care scrie în fiecare zi istoria corupției din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar autorii de investigații probabil și-ar dori niște reacții din partea procuraturii, organelor de anchetă, nu neapărat să-i vadă a doua zi în închisoare, dar cel puțin să fie luați la întrebări. Asta se întâmplă?
Alina Radu: „Bine, hai să zicem că în istoria de 16 ani a muncii „Ziarului de Gardă” au existat niște cazuri când niște judecători și-au dat demisia, niște procurori au plecat din sistem, chiar un ditamai prim-ministru a plecat din funcție după ce „Ziarul de Gardă” a scris despre studiile lui probabil nedocumentate adecvat. Desigur că am fi vrut reforme adevărate și profunde, și sistemice, care nu s-au întâmplat, dar în 16 ani am învățat un lucru – să avem răbdare.
În 16 ani am sperat prea des la început că schimbările vor veni imediat și tocmai atunci când disperam vedeam că se face referință la ancheta noastră peste jumătate de an sau peste un an, sau la schimbarea următorului guvern și asta chiar am văzut – cum se schimbă guvernările, cei care vin, fac uz cu multă satisfacție de investigațiile noastre despre guvernările anterioare sau despre rivalii lor politici. Lasă să fie utilizate măcar așa și noi, oricum, credem că un progres există.”
### Vezi și... ### Asociațiile jurnaliștilor susțin că prim-ministrul Chicu „incită la ură și defăimează presa independentă”
Europa Liberă: Există un mit despre „Ziarul de Gardă” că ar trăi din banii străini, prin urmare face articole pe placul celor care îi plătesc. Dvs. mai reacționați la asemenea reproșuri?
Alina Radu: „Noi discutăm cu oricine orice problemă pe care ei o văd sau cred că există vizavi de „Ziarul de Gardă”. Chiar în acest număr, de fapt, publicăm un manifest despre banii pe care i-am primit în acești 16 ani din diferite surse, explicăm de unde am primit banii, explicăm de unde am așteptat, dar nu i-am primit. Și facem, de fapt, o reformă în așteptările noastre financiare; explicăm oamenilor că oricum reporterii fără un salariu nu pot exista, că investigațiile sunt un produs, să zicem, de lux, necesită foarte mult timp pentru documentare și necesită bani pentru acces la informație. Și atunci, chiar de azi resetăm așteptările noastre financiare și vom accepta bani de la entități care respectă drepturile omului și respectă transparența și normele etice. Și atunci nu va avea importanță, e vorba de donatori străini, e vorba de donatori locali, e vorba de grant sau e vorba de donații mici.
Noi avem niște principii pe care vrem să le respectăm și credem că banii trebuie cheltuiți în baza unor principii și donați în baza unor principii și dacă există etică, transparență și respect pentru drepturile omului, cred că nimeni nu își va mai pune nicio întrebare sau va avea vreo dilemă față de finanțarea noastră.”
### Vezi și... ### ONG-urile de media cer parlamentului să pună în dezbatere amendamentele menite să îmbunătățească activitatea instituțiilor de presă
Europa Liberă: Dar cum vă puteți da seama că banii nu vin de la un mafiot, de la un traficant de droguri?
Alina Radu: „E foarte simplu, noi știm a verifica. Adevărul e că nu am avut donații sau transferuri de la conturi dubioase. Banii pe care-i primim sunt în baza unor contracte cu niște instituții străine, banii mici care vin de la persoane sub formă de abonamente, e vorba de 20 de lei pe lună și atunci nu are sens să verifici de unde vin 20 de lei. Deci, donațiile mari le verificăm, iar donațiile mici, când e vorba de zeci de mii de oameni care fac abonamente, rămân la discreția lor, dar sunt bani prea mici ca să putem crede că se fac din droguri, vânzări de anabolizante sau diamante, sau exploatare de oameni.”
Europa Liberă: Dar a încercat cineva să vă întindă o cursă financiară, să zic așa, să mușcați o nadă otrăvită?
Alina Radu: „În 16 ani ni s-au oferit foarte mulți bani pe care i-am refuzat. Am tot încercat să facem o evaluare câți bani ni s-au oferit și probabil era să avem unii dintre noi un palat la mare, dar era să pierdem încrederea cetățenilor care nu poate fi măsurată cu niciun fel de bani. Da, banii care i-am refuzat au fost, de regulă, propuși miercurea, atunci când „Ziarul de Gardă” trebuie să meargă la tipar, atunci când cineva înțelegea că joi va apărea un articol care nu îi convine și atunci se făcea în felul următor: Vai, vă respectăm foarte mult, vrem să vă transferăm niște bani, dar vă rugăm să nu publicați această istorie. Răspunsul a fost întotdeauna „Nu!”.”
Europa Liberă: Sunteți pe departe cel mai acționat în judecată ziar și instituție de presă, în general. Experiența asta ce v-a învățat?
Am câștigat foarte multă încredere în faptul că noi știm cum să facem jurnalism...
Alina Radu: „Primele procese au fost înspăimântătoare, dar, totodată, și încurajatoare. În 16 ani, e adevărat, am avut foarte multe procese și probabil am fost cei mai acționați în judecată jurnaliști, dar nu am pierdut niciun proces, ne-a consumat timp, ne-a consumat și bani, ca să găsim avocați și să putem încheia niște contracte cu niște persoane care să ne reprezinte, dar am câștigat foarte multă încredere în faptul că noi știm cum să facem jurnalism, am câștigat încredere că chiar și în acest sistem judiciar atât de corupt și de compromis poți câștiga, dacă respecți niște valori. Și atunci oboseala aceasta cu aceste procese a meritat.
Suntem foarte surprinși că, după 16 ani în care am confirmat faptul că noi știm să scriem și să facem investigație fără să încălcăm legea, președintele Dodon a decis să ne acționeze în judecată pentru un articol. Suntem foarte mirați că el, având la cheremul său diferiți specialiști, a argumentat foarte slab cererea sa în instanță, dar dacă e să mai fie o bătălie – ea va fi și vom respecta instituțiile, și vom merge în toate procesele.”
Europa Liberă: Mai curând vă vor face publicitate, așa se pare?
Alina Radu: „Noi toți ne facem publicitate prin acțiunile noastre. Dacă un președinte acționează un ziar în judecată, își face și sieși fie publicitate, fie anti-publicitate. Modul în care noi scriem și modul în care vom acționa în acest proces ne va face fie publicitate, fie anti-publicitate. Desigur că vrem să respectăm aceleași valori oriunde: și în instanță, și în presă zi de zi, să fim transparenți, deschiși și corecți.”
Europa Liberă: Iarăși despre mituri. Unii zic că nu doar dvs., dar presa în general, prea se leagă de primele persoane. De exemplu, cea mai recentă fotografie publicată pe rețele – dl Dodon în ținută de plajă a intrat într-o biserică și fanii săi sau nu doar fanii bombăneau cumva că ia mai lăsați că vă tot legați de oameni. Dvs. cum comentați aceste nemulțumiri? De ce presa cu atâta îndârjire taxează orice gafă și orice nereușită a guvernărilor?
Alina Radu: „Presa s-a dezvoltat în ultimii ani și avem instituții de presă care muncesc cu sursele și argumentează lucrurile înainte să le publice, avem instituții de presă care pur și simplu fac copy-paste, preiau o fotografie și o plimbă pe diferite pagini web. Într-un fel, e dreptul fiecăruia, dar, să fim de acord, asta afectează cumva atitudinea publicului în general față de presă. Noi ne abținem să publicăm lucruri care nu sunt argumentate suficient, care nu sunt pe interesul publicului nostru - și noi ni-l cunoaștem, și el e în creștere -, dar totuși acceptăm că primele persoane în stat trebuie privite critic, mai ales în cazul în care primele persoane în stat se expun ele însele în fiecare zi cu diverse opinii, cu duble standarde și atunci este tot mai ușor să ajungi în gura presei și să fii analizat tocmai prin acea prismă de duble standarde.
Primele persoane în stat trebuie să fie conștiente că vor fi privite critic...
Pentru că președintele Dodon și-a permis să critice prezența diferitelor persoane în diferite ipostaze, de ce să nu fie privită critic și prezența lui în biserică cu picioarele goale sau într-o ținută neadecvată? Adevărul e că „Ziarul de Gardă” nu a scris nimic despre asta, dar, dacă am ajuns aici, remarc faptul că primele persoane în stat trebuie să fie conștiente că vor fi privite critic și trebuie să acționeze în așa fel încât criticile să fie despre procesul de guvernare, și nu despre calitatea lor de persoane private.”
Europa Liberă: Deci, atunci când cortegiul dânsului trece prin arătură lasă urme inevitabile, metaforic vorbind?
Alina Radu: „Metaforic și direct vorbind, politicienii o iau prea des prin arătură și atunci e obligația presei să-i privească critic.”