Alina Russu: „Suntem în perioada în care actualizăm datele din Registrul de Stat al alegătorilor”

Se împlinesc 21 de ani de activitate a Comisiei Electorale Centrale, organul de stat independent, care are menirea să asigure buna desfășurare a alegerilor în Republica Moldova. Corespondenta Europei Libere Valentina Ursu a discutat cu președinta CEC, Alina Russu, despre mobilizarea impusă de următorul scrutin parlamentar.

Interviu cu Alina Russu

Europa Liberă: Suntem în ajunul unui exercițiu destul de important, responsabil – alegerile parlamentare –, care urmează să aibă loc pe 24 februarie. De ce atât de multă îngrijorare, neliniște pe interior și pe exterior că aceste alegeri ar putea să fie periclitate de buna lor organizare, să nu fie atât de libere, corecte și transparente? De ce aceste îngrijorări?

Alina Rusu: „Poate nu le-aș numi îngrijorări, dar sigur sunt foarte multe discuții vizavi de faptul cum vor fi organizate următoarele alegeri parlamentare. Poate îngrijorările vin și din considerentul că sistemul electoral a fost modificat și alegerile parlamentare ordinare vor fi organizate pentru prima dată în baza sistemului electoral mixt, poate îngrijorările vin, dacă le numiți așa, din necunoașterea până la urmă a regulilor care vor fi aplicate, dar chiar și prin realizarea campaniei de informare și educare civică pe care am desfășurat-o pentru prima dată în afara perioadei electorale scopul nostru a fost de a aduce la cunoștința unui cerc de beneficiari, și aici când vorbesc de beneficiari mă refer la toate categoriile sau actorii care vor fi implicați în procesul electoral și cetățenii care au dreptul de vot, și reprezentanții partidelor politice, și ulterior reprezentanții acestor partide politice, viitorii potențiali concurenți electorali, ca să cunoască foarte clar care sunt regulile, pentru că alegerile nu pot fi organizate cumva într-un mod sporadic așa cum cineva peste noapte inventează. Alegerile sunt organizate în baza legislației în vigoare și, în primul rând, în baza Codului Electoral. Și deja Comisia Electorală Centrală aplică cele 35 de regulamente și instrucțiuni care sunt puse la dispoziția funcționarilor electorali, în primul rând, și a altor subiecți implicați în procesul electoral ca să dezvoltăm și să aplicăm cât mai corect regulile scrise.”

Europa Liberă: Câți funcționari electorali veți avea?

Alina Rusu: „Cifra variază, de la 22 de mii de funcționari la 25 de mii de funcționari, în funcție de câte secții de votare vom avea peste hotare, pentru că este primul nivel de organe electorale, birourile electorale ulterioare, câte secții de votare vom avea pentru cetățenii noștri care domiciliază pe malul stâng al Nistrului și deja cum vor realiza dreptul subiecții stabiliți în Codul Electoral, care au dreptul să prezinte candidaturile pentru consiliile electorale de circumscripție, pentru că au dreptul de a înainta candidaturi autoritățile publice locale, partidele politice parlamentare – și avem cinci partide parlamentare – și deja instanțele de judecată. Deci, în cazul în care cineva din subiecții respectivi nu va realiza acest drept, sigur noi vom identifica și vom propune candidaturi din Registrul de Stat al funcționarilor electorali, dar totodată vom estima și după numărul de alegători și numărul de solicitări de înregistrare care se face mult mai înainte pentru componenta fiecărui organ electoral ulterior.”

Europa Liberă: Și aveți și bugetul care va fi cheltuit pentru acest scrutin?

Alina Rusu: „Bugetul pentru parlamentare este estimat la circa 110 milioane 204 mii de lei. Anul viitor de fapt va fi un an destul de complex din punct de vedere...”

Europa Liberă: Vor fi și alegeri locale...

Alina Rusu: „Vor fi și alegerile locale și, respectiv, am estimat deja și bugetul pentru alegerile locale, circa 140 de milioane.”

Europa Liberă: Și dacă Parlamentul decide să aibă loc și un plebiscit în ziua alegerilor, vor fi alocați bani suplimentari pentru referendum?

Alina Rusu: „Eu sunt jurist de specialitate și vreau să văd decizia Parlamentului. Ca autoritatea electorală responsabilă de organizarea alegerilor să purceadă la pregătirea acestui proces, este necesar să fie susținerea sau suportul financiar pentru acest scrutin. Respectiv, dacă va fi adoptată decizia Parlamentului, primul lucru pe care noi îl vom face vom estima care ar fi cheltuielile suplimentare, pentru că vorbim de buletine de vot și vorbim de remunerarea funcționarilor electorali, care sigur vor petrece mai mult timp în ceea ce vizează numărarea și totalizarea rezultatelor.”

Europa Liberă: Și încă o precizare pe care v-o cer referitor la cifre: câți alegători sunt în Republica Moldova?

Alina Rusu: „Mulțumesc pentru întrebare. Datele despre alegători noi le preluăm zilnic din Registrul de Stat al populației, respectiv ele se regăsesc în Registrul de Stat al alegătorilor. Dacă vom vedea cifrele care sunt pe moment și în imediata apropiere am avea alegeri, atunci în listele electorale s-ar regăsi circa 2 milioane 800 de alegători, dar dacă vorbim despre cifra cetățenilor Republicii Moldova care au dreptul la vot și care se regăsesc în Registrul de Stat al alegătorilor, sigur că numărul este mult mai mare, pentru că este inclusă și categoria de alegători care au domiciliul pe malul stâng al Nistrului, vorbim de cetățenii care domiciliază în Transnistria, pentru că ei nu au un loc de trai pe malul drept al Nistrului și, respectiv, sunt înscriși în Registrul de Stat al alegătorilor cu reședința în Transnistria, avem 160 de mii de cetățeni care la fel nu au domiciliu oficial sau obișnuit pe teritoriul Republicii Moldova. Și din această categorie fac parte circa 99 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, care au domiciliul peste hotare, deci ei au anunțat autoritățile Republicii Moldova că-și radiază domiciliul din Republica Moldova și această categorie de cetățeni nu se va regăsi în listele electorale, și avem cam sub 60 de mii de alegători, care nu au declarat nici domiciliul, nici reședința oficială pe teritoriul Republicii Moldova, dar ei oricum păstrează calitatea de cetățean al Republicii Moldova, respectiv își pot realiza dreptul la vot.”

Europa Liberă: Deci, în total ar fi aproape 160 de mii de cetățeni care nu se regăsesc?

Alina Rusu: „Ar fi cam 160 de mii de alegători care nu s-ar regăsi în listele electorale. În perioada electorală de obicei Comisia Electorală Centrală vine cu reglementări suplimentare cum votează această categorie de cetățeni, dar iarăși, dacă vorbim despre cetățenii noștri care sunt stabiliți peste hotare sau cetățenii din diaspora, atunci sigur ei votează în una din secțiile de votare care vor fi deschise pentru scrutinul parlamentar.”

Europa Liberă: Revin la nevoia organizării unor alegeri libere, corecte, transparente. Ce poate face CEC-ul și ce se va cere Comisiei Electorale Centrale ca aceste alegeri să fie libere, corecte și transparente, să nu vină cu reproșuri cei care se vor înscrie în cursa electorală, să nu aveți reproșuri din partea celor care vor supraveghea bunul mers al alegerilor, să nu vină cu contestații formațiunile politice care vor fi înscrise în această luptă electorală?

Alina Rusu: „Prin reglementările pe care le aplică și Comisia Electorală Centrală noi avem bine stabilit cum vor fi realizate prevederile legale, de aceea vom urmări ca toate regulile să fie aplicate cât mai corect și cât mai judicios de către fiecare din participanții la alegeri. Un proces liber și un proces corect poate fi realizat doar atunci când fiecare dintre noi, fie că vorbim de cetățeni care au dreptul la vot, fie că vorbim de concurentul electoral, deci pe fiecare element care face parte din perioada electorală sau mai cu seamă campania electorală va realiza fără a încălca aceste norme, atunci vom putea spune că am avut un proces liber și corect. Cine vor fi acei candidați sau competitori care se vor înscrie în cursa electorală va fi cunoscut cu 60 de zile înainte, atunci când începe propriu-zis perioada de desemnare a concurenților electorali. Ceea ce se întâmplă acum, observăm în spațiul public nu este altceva decât cel puțin eu o tratez ca o activitate politică, pentru că nu poți să vii cu desemnarea unui viitor sau potențial pretendent din moment ce nici n-a început perioada de desemnare a candidaților.”

Europa Liberă: Dar, vedeți, Partidul Socialiștilor e cel care și-a înaintat foarte mulți deja candidați pe circumscripție?

Alina Rusu: „Aici am făcut și anterior o adresare către partidele politice și viitorii concurenți electorali să fie foarte atenți la retorica și limbajul pe care le utilizează, pentru că nu poți vorbi că eu sunt candidatul pe circumscripția X din moment ce nici n-a demarat procedura de desemnare și de înregistrare. Tu obții calitatea sau statutul de concurent electoral doar din momentul în care organul electoral responsabil de înregistrare ți-a satisfăcut această cerere de a te înregistra în cursa electorală. Cetățenii noștri ar trebui să cunoască foarte clar cine sunt candidații, care sunt programele electorale, cu care oferte electorale ei vin. Și aici când vorbim de oferte electorale nu ne referim la alte oferte decât programe pe termen mediu, scurt, pe termen lung atât pe domeniul politic, cât și pe domeniul social, economic, strategii pentru tineret sau pentru alte categorii de cetățeni, dar în mare parte cetățeanul să cunoască și cine ar dori să se înscrie în această competiție electorală ține și de activitatea curentă a partidelor politice sau a liderilor din anumite regiuni ale țării care vor să-și asume această, în primul rând, competiție și vor să-și asume această responsabilitate de a decide, de a realiza democrația participativă și de a se regăsi în Parlamentul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ideea aceasta că membrii de partid pot candida independent e una valabilă?

Alina Rusu: „Modificările din 2017 prevăd în felul următor: un candidat de pe lista partidului la fel poate candida și pe circumscripția uninominală, fie desemnat de către partid și atunci el va avea calitatea că el reprezintă partidul în acea circumscripție sau poate candida independent – de ce nu? – dacă nu are această susținere din partea partidului politic, el poate să spună că „bine, eu pe circumscripția națională merg în echipa partidului X, dar pe o circumscripție uninominală n-am această susținere din partea partidului (vorbim acum ipotetic, da?), vreau să solicit înscrierea în calitate de independent. În cazul respectiv, deci va fi constituit grupul de inițiativă din partea cetățenilor, care va fi înregistrat inițial de către Consiliul electoral de circumscripție, vor fi colectate semnăturile...”

Europa Liberă: Câte semnături?

Alina Rusu: „Candidații bărbați urmează să colecteze minimum 500 de semnături, maximum 1.000 de semnături din circumscripția în care ei intenționează să candideze și candidatele doamne vor colecta minimum 250 de semnături, maximum 500 de semnături iarăși din circumscripția în care urmează să-și înscrie candidatura.”

Europa Liberă: Percepția aceasta a alegătorului că eu îl votez ca și independent, iar după asta el se regăsește într-o formațiune politică ridică semne de întrebare, că de ce a trebuit să-i dau votul meu pe circumscripție ca și unui independent, dacă el oricum merge la partid?

Alina Rusu: „Eu cred că întrebările respective urmează să fie adresate anume în campania electorală când vin concurenții să vorbească cu cetățenii care sunt programele electorale, care sunt viziunile pe aspectul de dezvoltare de mai departe a Republicii Moldova și atunci cetățeanul poate să-l întrebe. Dacă candidatul X se regăsește pe o listă de partid sau a unui bloc electoral, dar vine în circumscripție și se declară independent, să vedem ce răspund candidații.”

Europa Liberă: Agitația electorală în ziua alegerilor va fi permisă?

Alina Rusu: „Întrebarea trebuie să fie adresată legiuitorului. Cel puțin până la momentul actual Codul Electoral pe compartimentul respectiv încă nu a fost modificat, de aceea noi suntem în așteptare, vom vedea care vor fi regulile. Cel puțin la momentul actual, așa cum este Codul Electoral cu reglementările în vigoare, în ziua alegerilor și în ziua precedentă a alegerilor – ziua tăcerii – nu se permite agitație electorală. Dacă aceste norme vor fi modificate, atunci sigur că noi vom veni și cu ajustările pe partea noastră...”

Europa Liberă: Dar Codul Electoral mai poate fi modificat?

Alina Rusu: „Regula de bază, care se regăsește și în patrimoniul european electoral, spune că trei componente de bază ale procesului electoral nu pot fi modificate mai târziu decât un an de la organizarea alegerilor. Este vorba de circumscripțiile electorale, componența organelor electorale și sistemul electoral. Deci, iată aceste trei momente...”

Europa Liberă: Iar în rest orice amendament poate să fie votat în Legislativ până la data alegerilor?

Alina Rusu: „Ține de voința legiuitorului. Dacă legiuitorul își asumă să schimbe regulile în preajma scrutinului, este o decizie asumată, dar vizavi de componentele de bază, inclusiv Comisia de la Veneția vorbește despre aceste trei elemente.”

Europa Liberă: Pentru cei din diasporă ați încercat să măriți numărul buletinelor de vot, să măriți numărul secțiilor de votare și totuși lumea rămâne nemulțumită că va fi foarte dificil să-și exercite acest drept de vot în străinătate. De ce?

Alina Rusu: „Chiar vă mulțumesc pentru această întrebare, pentru că nu am o comunicare publică în care să nu vorbesc despre un criteriu care se regăsește și este necesar de realizat în vederea deciziei adoptate câte secții de votare să fie deschise peste hotare. Mă refer la înregistrarea prealabilă, pentru că, pe lângă alte cifre, pe lângă alte date, cum ar fi participarea de la ultimul scrutin sau datele statistice despre câți cetățeni avem noi peste hotare, obținute de către misiunile diplomatice, consulare de la statele de reședință sau alte date statistice care pot fi obținute de aici de pe teritoriul Republicii Moldova, un criteriu este numărul de înregistrări prealabile. Rog cetățenii să realizeze înregistrarea prealabilă, pentru că ea a fost demarată încă la data de 31 mai, mult mai devreme ca să înceapă perioada electorală, de a da posibilitate cetățenilor noștri să anunțe unde ar vrea ei sau unde sunt domiciliați mai compact peste hotare ca secția de votare să fie organizată cât mai aproape de ei. Bine, cifrele ne arată că solicitarea de înregistrare este una foarte joasă, pe moment avem doar 3.200, dacă nu greșesc, de înregistrări prealabile. Este foarte regretabil că cetățenii noștri nu folosesc această platformă, pentru că dacă și cifra ar fi mult mai înaltă, eu cred că și decizia Guvernului, care trebuie să fie adoptată cu 35 de zile până la constituirea secțiilor de votare, ar fi mai realistă față de situația care este peste hotare, pentru că, dacă mă întrebați la momentul de față câte secții de votare vom avea peste hotare, eu nu pot să vă răspund, pentru că decizia o adoptă Guvernul cel târziu cu 35 de zile până la alegeri și în baza numărului de secții de votare adoptat de către Guvern, Comisia Electorală Centrală organizează alegeri. Ca să punem pe masa Guvernului cât mai multe cifre și date, inclusiv ar fi necesară și această înregistrare prealabilă.”

Europa Liberă: Cu ce acte de identitate poate vota cetățeanul din străinătate?

Alina Rusu: „Codul Electoral prevede că actualmente cetățenii noștri peste hotare pot vota în baza pașaportului valabil al cetățeanului Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Cu buletin de identitate nu?

Alina Rusu: „Cu buletinul de identitate se votează doar pe teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Cu pașaportul cu termen expirat nu?

Alina Rusu: „Cu pașaport expirat nu. Anterior, Comisia Electorală Centrală, având datele statistice cam câți cetățeni dețin pașapoarte expirate și în mare parte peste hotare, își asumase responsabilitatea de a permite cetățenilor noștri peste hotare să vină să voteze în baza pașapoartelor expirate. Va fi această decizie în prezent adoptată, îmi e greu să spun, cel puțin consider că legea nu trebuie să fie încălcată. Și dacă regula de bază stabilește că poți vota doar în baza unui document valabil atât în țară, cât și peste hotare, pentru că nici cetățenii noștri aici în țară nu pot vota în baza unui buletin de identitate expirat, atunci regula trebuie să fie egală și aplicabilă față de toți.”

Europa Liberă: Explicația lor e că au mers să-și caute bucata de pâine cu un pașaport străin, fie românesc, fie al altei țări și nu au avut posibilitate, poate chiar financiară, să-și perfecteze un pașaport moldovenesc, care știți că costă peste 800 de lei.

Alina Rusu: „Din acest considerent din timp anunțăm cetățenii noștri de peste hotare că au încă timp să solicite inclusiv prin intermediul ambasadelor sau consulatelor să-și perfecteze pașapoartele ca acestea să fie valabile și atunci când vin acasă să realizeze acest drept de a-și reactualiza documentele aici în țară.”

Europa Liberă: Candidații care vor să obțină un mandat, mă refer la acei care vor concura în străinătate, vorbesc despre o procedură greoaie, că ar trebui să facă atâtea drumuri din țara unde se află până la Chișinău, să meargă la obținerea unui certificat pentru integritate, să aducă setul de documente în ordine. Îi ia foarte mult timp și nu mai are când să ajungă la alegători.

Alina Rusu: „Într-adevăr, regulile pe care trebuie să le aplice, și aici vorbesc despre absolut toți concurenții electorali, nu sunt reguli stabilite pentru concurenții care se vor înscrie în cursa electorală pe circumscripțiile formate pentru cetățenii de peste hotare sau aici, regulile sunt complexe, dar pentru toți concurenții electorali. Și aici depinde de capacitatea fiecărui pretendent, cât de bine cunoaște regulile și cum se organizează, pentru că totul este posibil și scrutinele anterioare au demonstrat acest lucru. Chiar și faptul de solicitate a certificatului de integritate. Certificatul de integritate are valabilitatea de trei luni de zile. Din momentul în care tu intenționezi să te înscrii în cursa electorală, respectiv poți solicita acest certificat nu la data de 26 decembrie, când începe perioada de desemnare, dar îl poți solicita chiar astăzi sau mâine. Deci îți poți planifica acțiunile în așa fel, ca să reușești să le realizezi pe toate, pentru că inițial, începând cu data de 26 decembrie, dacă vorbim pe partea de înregistrare a concurenților în circumscripțiile uninominale, deci, inițial pretendenții cu decizia de constituire a grupului de inițiativă se adresează la Consiliul electoral de circumscripție. Respectiv, inițial se adoptă decizia de înregistrare a grupului, dacă întrunesc toate condițiile, după care se colectează semnăturile necesare și aici este o prevedere care avantajează candidații care vor concura pe circumscripțiile uninominale de peste hotare, ei pot colecta semnături de oriunde, atât din țară, cât și de la cetățenii noștri care domiciliază peste hotare. Important e ca ei să se înregistreze la Consiliul electoral de circumscripție în vederea primirii, recepționării listelor de subscripție, dacă vor să colecteze semnăturile de la cetățenii noștri din diaspora, atunci sigur vor merge peste hotare, vor colecta semnăturile respective, după care vor reveni în Chișinău ca să depună documentele.”

Europa Liberă: Adevărul e că această plăcere de a ajunge deputat costă mult pentru cei care sunt în străinătate.

Alina Rusu: „Ea costă pentru toți cei care vor să se înscrie în cursa electorală. Eu sunt sigură că și concurenții electorali pe partea majoritară și atât pe partea proporțională vor merge să se întâlnească și cu cetățenii care domiciliază în alte țări pentru a vorbi despre programele lor electorale.”

Europa Liberă: Ați reușit să-i responsabilizați pe concurenții electorali când vine vorba de capitolul cheltuieli?

Alina Rusu: „Noi am reușit cel puțin să-i informăm care sunt regulile, pentru că pe fiecare dimensiune, dacă vorbim și de campania electorală pe partea finanțării, oricine poate ridica materialele, cum le numim noi, ușor de lecturat, ușor de înțeles, care sunt regulile de finanțare, cine poate finanța campania electorală, care sunt condițiile de raportare...”

Europa Liberă: Da, dar când se regăsesc șomeri care varsă sume mari, cotizează cu bani foarte mulți, lumea se întreabă: de unde acești bani?

Alina Rusu: „Și următorul pas ar fi să sesizeze în mod oficial autoritățile competente și, în primul rând, Comisia Electorală Centrală vizavi de faptul că donatorul și datele cu privire la donator sunt absolut publice. Deci, noi blurăm doar datele cu caracter personal în ceea ce vizează codul personal sau adresa domiciliului, dar numele , prenumele, suma donației sunt date deschise.”

Europa Liberă: Concertele electorale se regăsesc, în raportul financiar cineva include concertele?

Alina Rusu: „Include, pentru că este rubrica de cheltuieli legată de activitatea artistică pe care o realizează...”

Europa Liberă: Dar pune sume simbolice în dreptul acestei activități?

Alina Rusu: „Eu nu am capacitatea și nici nu avem competența de a verifica aceste sume, dar dacă sunt depuse sesizări și contestații, în mare parte în perioada electorală, desigur noi vom sesiza autoritățile competente ca să verifice și să constate dacă acestea sunt veridice sau nu sunt veridice.”

Europa Liberă: Se pedepsesc sau nu pomenile electorale?

Alina Rusu: „Pomenile electorale în campania electorală sunt interzise. Nu că se pedepsesc, sunt interzise. Noi trebuie să vorbim că aceste fapte sunt cu caracter criminal, deci sunt abateri penale, pentru că articolul din Codul Electoral care prevede coruperea alegătorilor foarte clar stabilește că „pomenile electorale de tipul băuturi alcoolice, produse de tutun, produse alimentare sunt interzise de a fi date”.”

Europa Liberă: Bani?

Alina Rusu: „Inclusiv bani, da, mijloace financiare. Sunt o categorie de bunuri care pot fi date alegătorilor atunci când se realizează campania electorală, este estimată și suma care nu trebuie să depășească două unități convenționale, dar se referă la anumite materiale printate sau alte suvenire simbolice.”

Europa Liberă: Dar din experiența Dvs. foarte puțini sunt cei care acceptă pomana electorală și să meargă să depună o sesizare, o contestație?

Alina Rusu: „Știți, chiar ieri am avut un sunet în care cineva a spus: „Care ar fi acțiunile mele, ce trebuie să fac, pentru că bunica mea a primit o cutie de bomboane din partea unui partid politic”? Nu vreau să dau nume ca să nu intrăm în detalii. Cel puțin, prima ce mi-a venit am spus că „întoarceți înapoi bomboanele respective, dacă considerați că nu ar trebui partidul politic să se ocupe de asemenea activități”, pentru că de fapt Comisia Electorală Centrală nu supraveghează activitatea curentă a partidului politic, nu este competența noastră, noi avem tangență doar pe partea finanțării. Respectiv, persoana ar putea să ne înainteze nouă un demers prin care să ne întrebe: „Dar bomboanele care au fost aduse de partidul X din care finanțe au fost acoperite?” Și atunci noi putem să verificăm această componentă, dar iarăși revenim: care este activitatea de bază a unui partid politic, care de fapt nu este altceva decât o asociație benevolă între cetățeni, care se înscriu în cursele electorale, în primul rând, și vor să-și realizeze voința lor politică prin lansarea de programe, proiecte, prin instruirea unei echipe care ulterior se va implica în activitatea administrativ-publică. Dacă cineva consideră că activitatea partidului este transmiterea de pomeni și electorale, preelectorale sau postelectorale, asta este decizia alegătorului.”

Europa Liberă: Trebuie sau nu pedepsită participarea fețelor bisericești în campania electorală și în general cum să înțeleagă alegătorul dacă un preot văzut alături de politician arată sau nu bine?

Alina Rusu: „Mulțumesc și pentru această întrebare. Legea cu privire la cultele religioase stabilește că fețele bisericești nu au dreptul să se implice în campania electorală. Dacă acest lucru se întâmplă, Ministerul Justiției, ca urmare a examinării acestei situații, poate solicita inclusiv subiectul de activitate de mai departe a unor asemenea culte religioase.”

Europa Liberă: Cât de mult vă îngrijorează și faptul când se spune că votează mortul, votează vecinul care de ani buni nu mai este în Republica Moldova? Toată responsabilitatea o plasați pe umerii celor care fac aceste liste electorale?

Alina Rusu: „Noi printăm listele electorale, respectiv ar fi responsabilitatea noastră, este pe umerii noștri. Am început de la conceptul și reglementările cum sunt printate și cum sunt constituite aceste liste electorale și între argumente despre mituri și despre realități și adevăruri...”

Europa Liberă: Dar ați văzut că au fost prezentate cazuri reale când s-a demonstrat că și decedatul a fost la alegeri?

Alina Rusu: „Până în prezent... Bine, noi suntem acum în perioada în care ajustăm, actualizăm datele din Registrul de Stat al alegătorilor, dar listele electorale se printează cu 25 de zile înainte de ziua votării. Respectiv, în această perioadă, 25 de zile și până la ziua alegerilor, se întâmplă și nașteri, și decese. Respectiv persoane decedate vor fi în listele electorale. Este mult mai important dacă asemenea lucruri se întâmplă, și aș vrea să văd și probe în susținerea acestei acuzări care se tot vehiculează, că din aceste categorii cineva își realizează dreptul la vot, pentru că până în prezent, cel puțin eu, nu am văzut nicio decizie în instanță de judecată și nicio contestație depusă legal atât la Biroul electoral, pentru că din momentul în care tu timp de 20 de zile până la alegeri ai posibilitatea să mergi la secția de votare și să verifici datele tale de acuratețe în listele electorale și dacă identifici că sunt anumite erori, poți depune o contestație în Biroul electoral și atunci Biroul electoral examinează aceste contestații. Deci, până în prezent nu am văzut asemenea contestații, care ar stabili că sunt asemenea încălcări pe partea că votează cei care nu se regăsesc în lista electorală.”

Europa Liberă: Rămâne a fi în creștere numărul nehotărâților, mulți dintre alegători spun că nu se identifică cu niciun politician, iar alții sunt și mai tranșanți și spun că „ce folos că merg și votez dacă soarta o decide altcineva?”, luând în calcul exemplul alegerii primarului de Chișinău și nevalidarea acelui mandat pe care l-ar fi obținut Andrei Năstase. Cum îi răspundeți acestui cetățean debusolat?

Alina Rusu: „Democrația autentică nu poate fi dacă nu sunt organizate alegeri libere și corecte. Prin participare poți face parte din acea decizie care urmează să fie luată, pentru că depinde de fiecare dintre noi, fiecare pe domeniul său de activitate, fiecare pe domeniul de realizare a dreptului său, cum își realizează acest drept, de aceea noi și prin campaniile de informare și educare civică, și în campania de informare pe care o vom realiza în perioada electorală vom îndemna cetățenii să-și realizeze activ dreptul la vot și să decidă din cei care sunt înscriși în cursa electorală să decidă ca cel mai bun să câștige, pentru că atunci când suntem puși în situația de a alege, chiar și dacă vorbim despre situațiile de zi de zi, noi alegem din ceea ce avem, dar ca să avem din ce alege, sigur că trebuie să fie înscriși în cursă cât mai multe persoane profesioniste și cei care au viziuni de dezvoltare și de crește a statului de drept și a democrației aici, la noi acasă, în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar alegătorilor din municipiul Chișinău li s-a furat votul?

Alina Rusu: „Comisia Electorală Centrală și Consiliul electoral de circumscripție au solicitat legalitatea și validarea mandatului în cazul alegerilor locale noi. Ceea ce s-a întâmplat, deja absolut toți cunosc. Sigur că este foarte important atunci când sunt comise anumite nereguli în scrutinul electoral, dar de fapt trebuie să înțelegem că alegeri perfecte nu există; nu există nici măcar în alte state care au o democrație mult mai autentică decât noi construim și ne dorim să fie și aici la noi în Republica Moldova. Alegeri perfecte nu există, dar este foarte important de a fi demonstrat dacă încălcările care au existat au influențat rezultatul final.”

Europa Liberă: Dar i-a demotivat pe unii electori?

Alina Rusu: „Da, cred eu că decizia din primăvară i-a demotivat, dar totodată eu cred că această decizie nu trebuie să influențeze alegătorii ca să dea mâinile în jos, ba dimpotrivă, cetățenii noștri să fie și mai activi și să-și realizeze în cunoștință de cauză, bine informați dreptul lor de a vota în următorul scrutin parlamentar.”

Europa Liberă: Contează cine și cât votează sau cine numără voturile?

Alina Rusu: „Contează cine votează și pe cine votăm.”