Regiunea Mării Negre și mișcările agresive ale Rusiei în zonă ar trebui să devină prioritatea numărul unu a NATO, a spus ministrul de Externe Teodor Meleșcanu, iar Alianța ar trebui nu doar să întărească flancul estic, ci și capacitatea de apărare a partenerilor estici precum R.Moldova, Georgia și Ucraina, care se află „în prima linie” în fața agresiunilor Rusiei, conform ministrului Apărării, Gabriel Leș. Cei doi au fost prezenți la discuțiile Forumului de Securitate Atlantic-Marea Neagră, organizat de Institutul Aspen.
„Am devenit grași. Noi, europenii, am fost răsfățați de succes și am uitat că democrația. Este o luptă de zi cu zi și nu poate fi privită ca fiind din oficiu”, a evaluat Constantin Dudu Ionescu, consilierul pe probleme de securitate al președintelui Klaus Iohannis, cauzele pentru care NATO și UE par să fie sub presiune.
Presiunea vine în principal dinspre Rusia și se resimte mai ales în regiunea Mării Negre, a arătat ministrul de Externe Teodor Meleșcanu, fost șef al spionajului românesc, care a considerat că „centrul gravitației se mută din regiunea atlantică într-o mică regiune numită Marea Neagră. În primul rând, pentru că ea este granița de est a NATO, în al doilea rând, pentru că în ultimii 10 ani am avut multe activități hibride în regiunea noastră – în Georgia, în Ucraina, dar și în conflictele înghețate din Transnistria, Armenia și Azerbaidjan. Trebuie să fim foarte conștienți că astăzi, una dintre prioritățile principale este Marea Neagră”.
Meleșcanu a mai adăugat că anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în 2014, i-a oferit Rusiei „o poziție foarte puternică pentru echipamentele militare în Marea Neagră”. În consecință, NATO ar trebui să arate un „sprijin puternic” pentru partenerii din afara alianței: Finlanda și Suedia, în nord, dar și Republica Moldova, Ucraina, Georgia și alții”.
Ministrul Apărării, Gabriel Leș, a numit chiar cei trei parteneri estici ai NATO ca fiind „în prima linie a provocărilor de securitate prezente în regiune”. Leș mai susține că securitatea la Marea Neagră a intrat într-un trend negativ începând cu 2014, din cauza „profilului agresiv al Federației Ruse”.