Câteva publicații, între care Adevărul, preiau declarațiile Maiei Sandu că nu intenționează să se întâlnească cu liderul de la Tiraspol, întrucât acesta nu respectă integritatea teritorială. Președinta aleasă a Republcii Moldova a reafirmat că trupele ruse din Transnistria trebuie să fie evacuate și că aceasta „Nu este o noutate, este poziţia Republicii Moldova dintotdeauna şi eu o să continui să promovez această poziţie”. În opinia sa, formatul 5+2 de negociere asupra statutului Transnistriei e singurul disponibil, și pe acest formnat se va discuta mai departe.
G4Media preia informațiile privind apropierea de colaps a sistemului de sănătate din Republica Moldova. În prezent, rata de pozitivare la contaminările cu coronavirus este de aproep 50%, iar Chicu spune că sistemul sanitar se va afla la limită „în câteva săptămâni”.
Pe site-ul spotmedia.ro a fost publicată partea a doua a dialogului purtat de Magda Grădinaru cu Ana Blandiana. Scriitoarea amintește un episod neinclus în noul său volum de memorii, intitulat „Soră lume”: călătoria făcută la începutul acestui an în Republica Moldova, la invitația Europei libere, în cadrul proiectul Antinostalgia. „O experiență extrem de interesantă și optimistă. Am fost în niște licee din niște sate, unele declarate orășele, care erau extraordinare: liceele intraseră în Europa. Copiii puneau întrebări inteligente, toți erau pro-români. Acești tineri erau mai grozavi decât președintele și premierul care erau în ianuarie, erau superiori clasei politice. Ăsta era un semn extraordinar”. „Este minunat că în sfârșit Maia Sandu a câștigat. E clar că asta e diferența: generația tânără a crescut și a votat, a crescut în sensul că a înțeles”. Interviul a atins și problema statelor cu conduceri iliberale din Uniunea Europeană, Polonia și Ungaria. „Pentru mine, e de neînchipuit, mai ales în cazul Ungariei. O țară în care au intrat tancurile sovietice, prin sânge, și care a reacționat atât de extraordinar, acum, conducătorul ei creștin-democrat este cel mai bun prieten cu Putin, care este conducătorul care continuă clar Uniunea Sovietică”.
La HotNews, Cătălin Raiu, reprezentant al României în panelul de experți pe libertate religioasă al OSCE, semnează o analiză intitulată „Trump și Orban. Influenceri”, unde investighează în ce măsură viziunea președintelui în exercițiu al Statelor Unite în materie de libertate religioasă a fost preluată de liderul ungar Viktor Orban și de conducerea României. Pornește de la inițiativa lui Trump de a introduce în Strategia Națională de Securitate faptul că libertatea religioasă nu este un drept oferit de stat, ci de Dumnezeu. În mandatul său Ss-au formulat mai multe documente cu caracter obligatoriu, un ghid de protejare a identității religioase, de pildă, care să asigure tratament egal oricărui cetățean, indiferent de religie. În Ungaria, al cărei lider urmează în multe privințe viziunea lui Donald Trump, rezultatul influenței a fost un „populism în haine creștine”, caracterizat de naționalism și islamofobie (declarată în folosul Uniunii Europene, altminteri într-o țară aproape fără musulmani). România, arată Cătălin Craiu, pare ilustrarea principiului „No policy, yet a policy” (când nu faci nimic, faci totuși ceva) : nu a ales nici „instrumentalizarea democratică a libertății religioase (SUA), respectiv instrumentalizarea populistă a creștinismului (Ungaria)”, ci doar „menținerea unei tensiuni artificiale pentru a face culoar influențelor ideologice din Rusia”. Analistul notează că România a refuzat să-și desemneze „un reprezentant național pentru promovarea libertății religioase, să fie membră a Alianței Internaționale a Libertății Religioase, să contribuie la strategia pe religie a UE. (…) În schimb, scrie Cătălin Raiu, facem concurență Rusiei în a repeta în buclă retorica național-comunistă a bunelor relații între stat și culte”.