Ambasadorul moldovean la București: mulțumiri enorme României, în 6 ani Moldova poate fi membră UE

Interviu preluat de pe pagina Europei Libere România.

Victor Chirilă crede că Republica Moldova poate deveni membră a Uniunii Europene în 6 ani, dar e nevoie și de mobilizarea societății, care trebuie să înțeleagă importanța votului la următoarele alegeri.

„Societatea trebuie să înțeleagă că avem nevoie de o guvernare solidă pentru următorii cel puțin 6 ani, ca să ducem la bun sfârșit acest mare efort. Miza va fi din nou în mâinile ei și va trebui să cântărească foarte bine consecințele”, spune diplomatul.

Ambasadorul Republicii Moldova la București spune că țara sa are nevoie să-și consolideze societatea, economia, să fie mai puțin șantajabilă din punct de vedere energetic și să investească în propria securitate.

Acest lucru poate fi făcut doar alături de România, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Ambiția Republicii Moldova e să trăiască în pace, în democrație și să se integreze în lumea modernă, susține Victor Chirilă.

Principalele declarații, pe scurt:

• Despre ajutorul României: Mulțumiri enorme. Suntem recunoscători. România a fost alături de noi tot timpul și a promovat acest mesaj că Republica Moldova merită și trebuie să fie parte a Uniunii Europene. Dar, în ultimele trei luni, acest efort a fost decisiv. România a înclinat balanța spre Republica Moldova pentru a nu fi decuplată de Ucraina;
• Despre Transnistria: Nu va fi un obstacol în drumul european al Republicii Moldova. N-a fost un obstacol în trecut și nici de această dată nu va fi un obstacol. Există acolo oameni de afaceri care sunt legați tot mai mult de spațiul Uniunii Europene. Această clasă nu își dorește război, dorește stabilitate. Faptul că regiunea transnistreană nu s-a implicat în război se datorează unei falii a clasei politice care este pragmatică, realistă și vede foarte bine consecințele unei astfel de nebunii;
• Despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina: Dacă, ferească Dumnezeu, Rusia ar ocupa Nikolaev și Odesa, atunci sigur că va fi un pericol iminent pentru Republica Moldova. Deocamdată, nu vedem acest risc iminent, dar suntem conștienți că situația noastră este destul de delicată. Trebuie să ne consolidăm armata ca să facă față unui eventual atac asupra suveranității noastre; ​
• Despre neutralitatea Republicii Moldova: Renunțarea la neutralitate nu ne va aduce un plus de securitate. Avem o armată prost pregătită. Suntem șantajabili din punct de vedere energetic, suntem șantajabili din punct de vedere economic. Avem o societate divizată. Prioritatea noastră este să consolidăm armata, să o dotăm cu echipamente de apărare moderne, pentru a face față unui eventual atac; ​
• Despre soluții pentru oprirea războiului: Nu cred că soluția este cedarea de teritorii. Și Republica Moldova a cedat, și Georgia a cedat, și Ucraina, iar poftele Rusiei au crescut tot mai mult. Ambițiile ruse au devenit și mai persistente. Cedările nu vor aduce pace. Dimpotrivă, cedările vor încuraja și mai mult Federația Rusă. Este important ca Ucraina să reziste, să aibă avantaje strategice, astfel încât Rusia să fie pusă în situația de a fi flexibilă la masa de negociere;

Victor Chirila, despre aderarea la UE și sprijinul României

Europa Liberă: Domnule ambasador, Republica Moldova - țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. O veste foarte bună. Președinta Maia Sandu spune că Moldova are viitor în Uniunea Europeană și că are în față un drum complicat, care va cere multă muncă și efort. Cum va arăta drumul acesta pe care, iată, se angajează oficial Republica Moldova?

Victor Chirilă: Mai întâi de toate, vă rog să-mi permiteți să aduc mulțumiri României, instituțiilor care ne-au ajutat foarte mult ca să ajungem la această zi.

Mulțumiri, în primul rând, Președinției României, Guvernului României, Ministerului Afacerilor Externe al României, care a fost mereu alături de noi, indiferent de situațiile politice de la Chișinău și, mai ales în ultimele luni, ne-a ajutat să depășim, să deblocăm anumite situații care ne-ar fi împiedicat să ajungem să ne bucurăm de această importantă veste, ce ne-a fost adusă ieri de Consiliul European al UE.

De aceea, mulțumiri enorme. Suntem recunoscători. Și acum contăm și mai mult pe susținerea României, pentru că, într-adevăr, decizia de ieri doar ne aduce pe pragul Uniunii Europene.

Acum e nevoie să pășim dincolo de prag și, pentru a păși dincolo de prag, e nevoie să îndeplinim și anumite condiții, care ne vor permite să demarăm negocierile propriu-zise de aderare, negocieri pe zeci de capitole. Odată lansate aceste negocieri, sigur putem spune că am pășit cu adevărat spre UE.

Cât timp ne va lua această îndeplinire a condițiilor pe care Uniunea Europeană ni le-a fixat, acordându-ne acest statut de stat candidat la UE, e greu de spus. Eu îmi doresc să fie cât mai scurt. Un an de zile cred că ar fi o perioadă rezonabilă și sunt sigur că putem face acest lucru, mai ales că avem o guvernare responsabilă, o guvernare unită, avem o guvernare pro-europeană și la nivel executiv și la nivel legislativ.

Acum, principala noastră dorință este să ne mișcăm foarte rapid în domeniul reformei justiției, combaterii corupției. Cred că acesta este domeniul cel mai important, unde sunt condiționalitățile cele mai puternice și aici deja vedem un angajament al autorităților pentru a ne mișca foarte rapid.

Sigur mai sunt și condiționalități ce țin de buna guvernare, de autonomia instituțiilor locale, de reforme ce țin de drepturile omului, dar, cu siguranță, avem un legislativ care a demonstrat că se poate mișca rapid și vom realiza acele condiții fixate.

Europa Liberă: Și vă doriți ca, într-un an de zile, să rezolvați aceste probleme.

Victor Chirilă: Ne dorim foarte mult să rezolvăm în maxim un an de zile, astfel încât să începem negocierile, să convingem Uniunea Europeană că suntem gata să începem negocierile propriu-zise. Noi nu ne dorim să amânăm acest moment foarte mult pentru că contextul este de așa natură încât noi nu ne putem permite să mai ratăm încă 10 ani. 10 ani este foarte mult pentru Republica Moldova.

Europa Liberă: Și în câți ani credeți că Republica Moldova va fi membră a Uniunii Europene?

Victor Chirilă: În varianta cea mai optimistă, dar depinde foarte mult de felul în care noi vom progresa în îndeplinirea acelor condiții și ulterior implementarea propriu-zisă a acelor reforme, varianta optimistă este 6 ani, după mine, și cred că noi putem realiza acest lucru în 6 ani.

Este momentul în care cred că ar trebui să mobilizăm societatea. Societatea trebuie să înțeleagă că avem nevoie de o guvernare solidă pentru următorii cel puțin 6 ani, ca să ducem la bun sfârșit acest mare efort.

Europa Liberă: Deci, depinde foarte mult viitorul european al Republicii Moldova de viitoarele alegeri.

Victor Chirilă: Depinde foarte mult, până la alegeri, de felul cum vom îndeplini acele condiții și reforme și, la viitoarele alegeri, desigur că societatea ar trebui să fie conștientă de faptul că miza va fi din nou în mâinile ei și va trebui să cântărească foarte bine consecințele.

Sper foarte mult că și la următoarele alegeri societatea noastră va alege o guvernare solidă, puternică, care va fi în măsură să ducă țara în Uniunea Europeană în următorii 6 ani.

Europa Liberă: Care e pulsul societății, cum au primit cetățenii vestea?

Victor Chirilă: Oamenii sunt diferiți. Unii sunt sceptici, mereu au fost sceptici și nostalgici după vremurile sovietice. Alții sunt entuziasmați, confundă statutul de candidat cu aderarea propriu-zisă la Uniunea Europeană.

Alții sunt optimiști și realiști, deci avem diferite categorii, dar majoritatea cetățenilor Republicii Moldova sunt bucuroși că, în sfârșit, am obținut acest statut de candidat, ratat de mai multe ori de către autoritățile noastre, de către Republica Moldova.

Europa Liberă: În ce punct credeți că a marcat decisiv România în ajutorul acordat Republicii Moldova, pentru a deveni țară candidată la Uniunea Europeană?

Victor Chirilă: România a marcat tot timpul, a fost constant alături de noi și a promovat acest mesaj că Republica Moldova merită și trebuie să fie parte a Uniunii Europene. Dar, în ultimele trei luni, acest efort a fost decisiv.

Știți foarte bine, la un moment dat, decizia Comisiei Europene, a Uniunii Europene, a unor state ale Uniunii Europene înclina spre decuplarea Republicii Moldova de Ucraina. Unele state favorizau Ucraina și apoi Republica Moldova.

Ei bine, România a înclinat balanța spre Republica Moldova și împreună cu alte state, bineînțeles, cum ar fi Franța, care deține în continuare președinția Uniunii Europene, au reușit să convingă statele sceptice, statele care aveau anumite reticențe, că nu este bine ca Republica Moldova să fie decuplată de Ucraina, pentru că contextul regional afectează nu doar Ucraina, dar și Republica Moldova.

Un mesaj prost, evaziv din partea Uniunii Europene ar fi adus mai multă instabilitate în Republica Moldova. Dar argumentul forte este că Republica Moldova, cred eu și nu doar eu, este mult mai avansată în implementarea multor reforme, față de alte state ale Parteneriatului Estic.

Victor Chirila, ambasadorul Moldovei în României, despre Transnistria

Europa Liberă: Situația din Transnistria ar putea fi un obstacol în acest drum pro-european al Republicii Moldova?

Victor Chirilă: Transnistria nu a fost un obstacol pentru Republica Moldova atunci când am semnat acordul de asociere și de liber schimb comprehensiv și aprofundat cu Uniunea Europeană, în 2014. Deși unii spuneau că ar putea să fie un obstacol, nu a fost.

Mai mult decât atât, Transnistria a beneficiat și beneficiază în continuare de aceste două acorduri importante. Datorită acestor două acorduri, ei pot exporta în Uniunea Europeană, multe dintre companiile lor care exportă în Uniunea Europeană s-au înregistrat în Republica Moldova, pentru a beneficia de aceste acorduri.

Mulți dintre cetățenii lor călătoresc liber în Uniunea Europeană datorită acestui acord de liberalizare a regimului de vize cu UE. Mulți dintre ei văd beneficiile, unii nu recunosc, alții în continuare sunt nostalgici, alții în continuare rămân ideologizați, dar majoritatea văd schimbările și beneficiază de aceste schimbări.

Economia regiunii transnistrene este foarte dependentă de piața Uniunii Europene, de piața României și de piața malului drept al Republicii Moldova.

Ca să vă dau un exemplu, avem uzina metalurgică de la Rîbnița. Pentru ca această uzină metalurgică să funcționeze, ei au nevoie de metal uzat importat din România. Ei pot face acest lucru dacă Republica Moldova le permite și dacă România le permite.

Ei produc energie electrică multă pe care nu o pot consuma. Cine o consumă? O consumam noi, malul drept al Republicii Moldova, al Nistrului și, în trecut, consuma această energie și România.

Dânșii vor să exporte această energie în Uniunea Europeană și pot face acest lucru și vor putea face acest lucru datorită acordului de liber schimb și de asociere pe care Republica Moldova l-a semnat.

Mulți dintre tinerii din Transnistria fac studiile în Uniunea Europeană, la universitățile Uniunii Europene, pentru că noi recunoaștem diplomele lor.

Deci, nu va fi un obstacol. N-a fost un obstacol în trecut și nici de această dată nu va fi un obstacol, pentru că noi ne propunem ca, în paralel cu procesele de integrare europeană, de pregătire pentru demararea negocierilor, să continuăm și negocierile astfel încât să ajungem la un compromis, care să permită regiunii transnistrene să se reintegreze în spațiul constituțional al Republicii Moldova.

Desigur că acest statut le va permite un anumit nivel de autonomie economică, socială, administrativă. Fără îndoială că respectivul compromis va include și astfel de elemente, dar este clar că contextul regional a schimbat foarte mult datele problemei. Ei sunt dependenți, exporturile lor sunt dependente de Republica Moldova și de Uniunea Europeană.

În același timp, trebuie să avem în vedere că, în regiunea transnistreană, raportul de forțe în interiorul clasei politice se schimbă. E în proces de schimbare, s-a schimbat și se schimbă în continuare.

Există o clasă de oameni de afaceri care sunt legați tot mai mult, prin afaceri, de spațiul Uniunii Europene. Această clasă nu își dorește război, nu dorește implicarea în război. Ea dorește stabilitate. Chiar dacă în trecut au făcut afaceri tenebre, acum doresc legalizarea lor și văd stabilitate pentru afacerile lor doar alături de Uniunea Europeană.

Faptul că regiunea transnistreană nu s-a implicat în război, chiar dacă sunt anumite forțe care au dorit să implice această regiune în acel conflict, acest lucru se datorează acestei falii a clasei politice care este pragmatică, realistă și vede foarte bine consecințele unei astfel de nebunii.

De aceea, eu cred că, pe măsură ce vom avansa pe drumul spre Uniunea Europeană, pe măsură ce cetățenii din regiunea transnistreană vor beneficia de aceste avantaje, lucrurile se vor schimba și mai mult.

Și clasa care promovează, la nivel de discurs, că vrem independență și chiar integrarea cu Rusia, va pierde tot mai mult din influența sa politică. Să nu uităm că majoritatea cetățenilor, și eu vorbesc aici de 90 de procente, au cetățenia Republicii Moldova, ceea ce înseamnă pașapoarte și buletine ale Republicii Moldova.

Deci, lucrurile se schimbă. Mulți dintre ei locuiesc nu în regiunea transnistreană, deci nu la Tiraspol, nu la Bender, locuiesc la Chișinău, pentru că sunt nemulțumiți de înrăutățirea condițiilor economice și sociale din regiune. Și, de aceea, ei muncesc pe malul drept. Unii se întorc acasă seara, revin ziua pe malul drept, la Chișinău, ca să muncească și să aibă o viață decentă.

Europa Liberă: Sunt mulți cetățeni moldoveni care au venit în România de la începutul războiului? În estul țării, în Moldova românească, unii s-au mutat cu tot cu afaceri în România. E un fenomen sau sunt cazuri izolate?

Victor Chirilă: Eu cred că sunt cazuri izolate. A existat o temere la începutul conflictului. Într-adevăr, unii dintre ei au venit, dar nu a fost un flux masiv și majoritatea s-au întors acasă. Bineînțeles că sunt încă într-o anumită măsură îngrijorați de ceea ce se întâmplă, dar nu există panică, nu a fost niciodată panică. A fost o îngrijorare mai accentuată la început.

Cetățenii Republicii Moldova au dat dovadă, în marea lor majoritate, de maturitate. Nu s-au dedat panicii și, chiar dacă au fost îngrijorați, au rămas în Republica Moldova. Sunt, înțeleg, și unele companii care au trecut la Iași, dar cred că unele probabil au revenit înapoi la Chișinău sau în curând vor reveni. Nu vedem un fenomen, o tendință de lungă durată.

Majoritatea refugiaților sunt din Ucraina. În continuare avem aproximativ 80 de mii de refugiați din Ucraina, din care aproape jumătate sunt copii.

Europa Liberă: Cum faceți față?

Victor Chirilă: La început, am făcut față de unii singuri, din resursele noastre bugetare, în primele câteva săptămâni. Apoi, bineînțeles, au început să vină și resursele financiare din partea partenerilor, statelor membre ale Uniunii Europene, în primul rând, din partea României.

România a fost încă din primele zile alături de noi și ne-a ajutat să creăm coridoare verzi pentru a facilita drumul refugiaților spre alte state ale Uniunii Europene. Majoritatea lor s-au folosit de aceste coridoare verzi și de transporturi oferite gratis de Republica Moldova și România, autobuze, trenuri.

Datorită acestui parteneriat foarte strâns, care în continuare există, am reușit să facem față. În plus, România ne-a ajutat să facem față și crizei energetice care se derula în paralel cu criza refugiaților.

Victor Chirila, ambasadorul Moldovei în România, despre frica Moldovei de Rusia

Europa Liberă: Îi este frică Republicii Moldova de Rusia? Vă e teamă că războiul se va extinde pe teritoriul moldovean?

Victor Chirilă: Sigur că este o anumită îngrijorare. Este îngrijorare. Nu putem să ascundem lucrul acesta. Suntem îngrijorați pentru că războiul continuă. Nimeni nu se gândea că acest război va continua mai mult de câteva zile, apoi câteva săptămâni, iată că durează de luni de zile. Și acum ne așteptăm ca acest război să dureze, poate, ani de zile, deși sperăm că nu se va adeveri acest lucru.

Suntem îngrijorați pentru că, dacă, ferească Dumnezeu, Rusia ar ocupa Nikolaev și Odesa, atunci sigur că va fi un pericol iminent pentru Republica Moldova. Deocamdată, nu vedem acest risc iminent și suntem convinși că nu se va întâmpla.

Dar aceasta nu înseamnă că nu trebuie să ne pregătim de varianta cea mai proastă a evoluției situației. De aceea, nu dormim. Suntem în dialog cu partenerii noștri occidentali, suntem în dialog cu Uniunea Europeană, bineînțeles, în primul rând cu România, ca să facem față.

Suntem conștienți de faptul că situația noastră este destul de delicată, ca să-i spunem așa. Statutul de neutralitate pe care îl afișăm nu ne asigură o securitate solidă. De aceea, acum, prioritatea noastră este să consolidăm armata noastră, ca să facă față unui eventual atac asupra integrității noastre, asupra suveranității noastre.

Victor Chirila, despre neutralitatea Republicii Moldova

Europa Liberă: Credeți că renunțarea la neutralitate ar ajuta țara? Ar fi bine ca Republica Moldova să renunțe la neutralitate?

Victor Chirilă: Știți, eu aud întrebarea aceasta din diferite direcții. Și întrebarea mea ar fi: ne va face mai siguri dacă renunțăm în momentul de față la această neutralitate, ne va aduce un plus de securitate? Răspunsul, credeți-mă, este nu.

Pentru că avem o armată slabă, prost pregătită. Suntem șantajabili din punct de vedere energetic, suntem șantajabili din punct de vedere economic. Avem o societate divizată. Deci, nu avem consens în legătură cu subiecte importante pentru Republica Moldova. Unul din ele este neutralitatea.

Nimeni nu ne așteaptă în Alianța Nord-Atlantică. Cine ne oferă securitate? Prioritatea noastră acum este să consolidăm sistemul de securitate și de apărare internă al Republicii Moldova, fără a ne deda unor divagații, la momentul de față, cu privire la a renunța sau a nu renunța la neutralitate.

Nu este momentul potrivit să avem astfel de discuții. Discuțiile vor fi, o evaluare se va face. A început acest proces. Ceea ce trebuie să facem noi acum e să ne concentrăm asupra esențialului, iar esențialul este să consolidăm armata, să o dotăm cu echipamente de apărare moderne, repet de apărare, pentru a face față unui eventual atac.

De exemplu, din partea regiunii transnistrene, avem o armată, un contingent militar rus, care staționează ilegal. Avem o armată ilegală a regiunii transnistrene care în continuare este controlată și de serviciile secrete ale Federației Ruse. Și trebuie să fim conștienți de acest lucru.

Noi trebuie să ne apărăm de un eventual atac și să facem față acestui atac. Nu avem de gând să construim o armată de ofensivă. Nu vrem război cu nimeni, nici cu regiunea transnistreană. Noi dorim să rezolvăm conflictul transnistrean pe cale pașnică, prin dialog. Și nu avem de gând să atacăm pe nimeni.

Dar, noi trebuie să ne apărăm și acest lucru înseamnă să consolidăm armata și alte instituții cheie pentru sistemul nostru de securitate. Aceasta trebuie să fie atenția noastră prioritară și nu dacă renunțăm la neutralitate. E superfluu. Este foarte periculos acum și trebuie să fim realiști, pragmatici și cumpătați.

Europa Liberă: Moldova are dependență ridicată față de Rusia din punct de vedere energetic, dar și din punct de vedere alimentar. Există riscul unei rupturi definitive Moscova - Chișinău din punctul de vedere al relațiilor comerciale?

Victor Chirilă: Relațiile comerciale ale Republicii Moldova cu Rusia deja au fost afectate foarte mult de acest conflict. Nu depindem de Federația Rusă din punct de vedere alimentar, nici măcar din punctul de vedere al exportului de produse alimentare.

Noi exportăm mai mult în România, mult mai mult în România decât în Federația Rusă. România este piața noastră numărul unu pentru produsele noastre alimentare și apoi piața, în general, a Uniunii Europene.

Exportatorii de fructe se reorientează spre alte piețe, spre România, de exemplu. Anul acesta, de când a început acest conflict, s-au exportat mai multe mere decât în tot anul 2021. De asemenea, dânșii găsesc alte piețe de desfacere, cum ar fi statele arabe. Merele care se duceau anterior în Federația Rusă, acum s-au reorientat, o bună parte din ele, înspre alte piețe din Uniunea Europeană și din lumea arabă.

Deci, oamenii de afaceri vor găsi soluții. Suntem afectați, dar partea economică care este într-un fel, mai mult legată de Federația Rusă, nu este cea mai importantă parte a business-ului moldovenesc. Nu este cel mai mare contribuabil la bugetul Republicii Moldova. Sigur, foarte mulți oameni din agricultură depind de această mică parte, care exportă spre Rusia și aici este impactul.

De aceea, noi trebuie să ajutăm exportatorii de fructe, legume și alte produse agricole să își găsească noi piețe în altă parte, să fim mai puțin dependenți, să fie un echilibru între piața estică și piața vestică și, de asemenea, să găsim soluții ca ei să investească și în industria de procesare a produselor agricole.

Ca să nu se întrebe de fiecare dată ce facem cu merele noastre care au rămas nevândute. Trebuie procesate și să avem o plus-valoare, fie că le uscăm, fie că producem sucuri, băuturi alcoolice, non-alcoolice. Soluții sunt. Și trebuie să înțelegem că soluțiile depind de noi și de ingeniozitatea noastră.

Victor Chirila, despre dependența de Rusia

Europa Liberă: Vorbim despre asigurarea furnizării energiei electrice, despre criza energetică, criză economică, inflație, gazele rusești de care are nevoie Republica Moldova. Ce îngrijorează mai mult și ce soluții ar fi dacă Rusia taie gazele către Republica Moldova?

Victor Chirilă: Aceasta este durerea noastră majoră și vulnerabilitatea noastră majoră. Suntem în discuție și cu România, în primul rând și cu Uniunea Europeană. UE a creat o platformă comună de negociere, de import a gazelor naturale din surse alternative și a inclus în această platformă și statele din Parteneriatul Estic și, în primul rând, Republica Moldova.

Sperăm foarte mult că Uniunea Europeană ne va ajuta să găsim aceste gaze naturale din surse alternative și la un preț foarte bun. Din discuțiile pe care le-am avut eu la București cu OMV Petrom și cu Engie și cu Black See Oil and Gas, volumul de gaze naturale de care are nevoie Republica Moldova, pentru a crea un echilibru, pentru a nu depinde foarte mult de Rusia, se poate găsi.

Întrebarea majoră este legată de preț, pentru că prețul urmează să fie plătit de cetățenii noștri. Și nici salariile, nici pensiile, nu sunt atât de mari. Au crescut foarte mult prețurile la produse alimentare, la energie, la încălzirea apartamentelor.

Prețul la gaze naturale a crescut de peste 300 de procente. Inflația este majoră, peste 30 de procente, inclusiv la produsele alimentare. Desigur că cetățenii își văd bunăstarea amenințată.

De aceea, rugămintea noastră și mesajul nostru către statele Uniunii Europene și organizațiile internaționale financiare este să ne ajute să compensăm cumva aceste prețuri crescânde la energie.

Am început discuții pentru a înmagazina gaze naturale aici, în România, pentru a face față viitoarei perioade reci a anului. Sunt sigur că, de această dată, vom fi mai bine pregătiți. Nu știu cât de bine, dar vom fi mai bine pregătiți. Nu vom mai fi luați prin surprindere.

De asemenea, România este alături de noi și este oricând gata să ne furnizeze și alte surse de energie, cum ar fi diesel și păcură, necesare pentru încălzire.

Datorită acestei asistențe de care am beneficiat pe parcursul ultimei jumătăți de an, am reușit să diminuăm prețul la gaze naturale, la încălzire, la energie, datorită României și sperăm că acest lucru va continua și în viitor, până când noi ne vom pune bine pe picioare.

O altă vulnerabilitate este faptul că, în continuare, nu avem construite linii electrice de înaltă tensiune între România și Republica Moldova. S-a tot amânat în ultimii 30 de ani. Urmează să fie demarate lucrările pe parcursul acestui an, lucrări de construire a liniei de înaltă tensiune Vulcănești – Chișinău, care ne va uni cu Isaccea și atunci vom putea aduce energie electrică și din România.

Aici este și o altă problemă. Prețul la energie în România este destul de mare, este de câteva ori mai mare decât cel pe care ni-l oferă stația electrică Cuciurgan din regiunea transnistreană și este de două ori mai scump față de prețul de electricitate pe care îl oferă Ucraina. Bineînțeles că și acest factor are un anumit rol, de unde importăm energie electrică.

Dar, e important să fim conectați la România, să construim și o altă linie de înaltă tensiune, cum ar fi cea de la Bălți, Suceava. Și ar fi foarte bine să nu așteptăm să vină investitori internaționali și să o facem noi cât mai curând posibil. Nu avem de așteptat patru sau cinci ani. Este nevoie de construit această linie electrică în următorii doi ani, dacă dorim să ajutăm Republica Moldova să diminueze dependența sa energetică de Federația Rusă.

De asemenea, așteptăm investiții majore din partea României în acest domeniu și cred că aici este nevoie și de un mesaj foarte puternic, un mesaj politic din ambele părți. România este dorită. România dorește să vină. Și România va face acest lucru. Cred că, în viitorul apropiat, vor fi anunțate și anumite licitații de investiții în domeniul energetic. Sper foarte mult că România va fi activă și va participa.

Victor Chirila, ambasadorul Moldovei la București, despre soluții pentru încetarea războiului

Europa Liberă: Cum poate lua sfârșit războiul? Prin cedare de teritorii? Ar trebui Ucraina să cedeze Donbasul, de exemplu, sau să continue negocierile? Ce ar trebui să se întâmple?

Victor Chirilă: Sper foarte mult că Ucraina va câștiga acest război. Nu cred că soluția este cedarea, pentru că, în trecut, s-a mai cedat, și Republica Moldova a cedat, și Georgia a cedat, și Ucraina, și poftele Rusiei au crescut tot mai mari. Ambițiile ruse au devenit și mai persistente.

Nu cred că cedările vor aduce pace. Dimpotrivă. Cedările vor încuraja și mai mult Federația Rusă. Războiul va fi decis în primul rând pe câmpul de luptă și în al doilea rând la masa negocierilor. Negocierile, în cele din urmă, vor pune punctul pe i, dar este important ca Ucraina să reziste, să aibă avantaje strategice, astfel încât Rusia să fie pusă în situația de a fi flexibilă la masa de negociere. Acest lucru, cred eu, se va întâmpla în cele din urmă.

Rusia este izolată. Rusia are nevoie de investiții, investiții tehnologice pe care le poate obține doar din lumea occidentală. Fie că vorbim de exploatarea gazelor naturale, fie că vorbim despre modernizarea unor industrii importante, strategice, de transport, fie că vorbim de modernizarea armatei, care s-a văzut că este într-o stare deplorabilă.

Armata și industria militară a Rusiei depind foarte mult de tehnologiile occidentale. Practic, orice armament are tehnologie occidentală.

De aceea, dacă Rusia dorește să-și restabilească relațiile de cooperare cu Occidentul, va trebui să dea dovadă de rațiune. Va trebui să-și revizuiască planurile și ambițiile sale de expansiune geopolitică și să-și revizuiască viitorul său, însăși ideea, concepția sa de țară și de stat. Dar probabil că acest lucru va lua foarte mult timp.

E nevoie nu doar de schimbarea elitei, dar și de schimbarea mentalității societății, care nu s-a schimbat deloc în ultimii 30 de ani. A rămas aceeași mentalitate sovietică. Mare parte a societății sunt aceiași oameni sovietici pe care i-a lăsat Uniunea Sovietică la disoluția ei.

Există o clasă politică modernă, dar ea nu este influentă. Există și o parte a societății care s-a integrat în lumea occidentală, dar o mare parte deja a fugit din Federația Rusă, se regăsește în diferite state ale Uniunii Europene și alte orașe ale lumii, în general.

Deci, va fi greu. Nu trebuie să mizăm pe acest lucru. Trebuie acum să mizăm pe noi înșine. E nevoie să ne consolidăm ca societate, să ne consolidăm economia, să fim mai puțin dependenți, șantajabili din punct de vedere energetic și să investim în propria noastră securitate. Și acest lucru îl putem face cu România, Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii. Altă soluție nu există.

Avem nevoie de instituții puternice în Republica Moldova. Un stat adevărat presupune și o armată funcțională, o armată care e capabilă să-și apere teritoriul, suveranitatea și independența. Nu avem nevoie de armată de atac, nu avem nici capacități, nici resurse, nu avem ambiții. Ambiția noastră este să trăim în pace, în democrație, să beneficiem de avantajele lumii moderne, să ne integrăm în lumea modernă, să facem parte dintr-o comunitate prosperă, liberă și democratică.