Amendarea codului electoral - restanța deputaților plecați în vacanță

Reușind să-și apere luni guvernul de moțiunea de cenzură, majoritatea PSRM-PD din parlamentul de la Chișinău a decis totodată închiderea sesiunii parlamentare. Vacanța deputaților a intervenit, însă, înainte ca legislativul să pună punct cel puțin într-o chestiune ce nu suferă amânare – amendarea codului electoral. Liliana Barbăroșie s-a interesat cât de mare e riscul ca scrutinul prezidențial de la toamnă să repete abaterile celui din 2016, când așa cum se știe Curtea Constituțională de la Chișinău constatase o utilizare demnă de a fi condamnată atât a bisericii, cât și a minciunii mediatice sau a votului transnistrean în favoarea câștigătorului.

Amendarea codului electoral - restanța deputaților plecați în vacanță

Riscul e estimat ca unul mare de Pavel Postică, expert al Asociației Promo Lex: „Eu nu cred că deputații vor veni după vacanță cu modificările legii 263, pentru că atunci va fi mult prea târziu: vom fi în plină campanie electorală...”, dar ca nu prea mare de un parlamentar al opoziției, Sergiu Litvinenco: „Nu neapărat. Posibil să revenim la proiect într-o ședință extraordinară, poate în sesiunea de toamnă, dar s-ar putea într-adevăr să nu se revină la el deloc și asta ar fi o problemă”.

Ceea ce a respins din start, solicitat de noi, Vasile Bolea, socialistul din fruntea comisiei juridice a parlamentului, e ideea că majoritarii ar fi renunțat definitiv la amendarea codului electoral înaintea apropiatului scrutin prezidențial:

„Dacă se va decide ca proiectul respectiv să fie examinat în toamnă, se va examina în toamnă, dacă în ședință extraordinară – atunci se va examina în ședință extraordinară. Până atunci, noi suntem gata pentru lectura a doua, s-au examinat peste 150 de pagini de amendamente, proiectul s0a redactat, dar s-a decis ca proiectul să fie văzut de experții internaționali, de ceea, secretariatul lucrează acum la traducerea lui și trimiterea către structurile internaționale.”

Implicarea bisericii în campanie de partea câștigătorului, minciunii mediatice ca cea cu sirienii utilizate împotriva oponentei lui Dodon, Maia Sandu, și transportarea ilegală a electorilor transnistreni către secțiile de votare - sunt doar câteva abateri mai importante constatate de Curtea Constituțională de la Chișinău în 2016, după cursa prezidențială câștigată de Igor Dodon.

Proiectul în discuție, inițiat la distanță de tocmai patru ani, dar în ajun de campania viitoare, ar fi trebuit să înlăture tocmai aceste lacune.

Problema e că legea, completată și cu câteva inovații necerute de curte, și-a atras critici dure din partea opoziției, societății civile, iar după ele – și ale unor oficiali ai UE. Criticate mai ales sunt trei dintre noutățile proiectului și anume - propunerea de a înlocui instanțele judiciare cu autoritatea electorală atunci când vine vorba despre cine să poată exclude un concurent din cursă, limitarea drepturilor observatorilor de a monitoriza nu doar campaniile, ci și perioadele dinaintea lor, precum și cunoscuta opțiune în favoarea comprimării, cu două ore, a duratei zilei de vot.

Siegfried Mureșan

Într-o recentă reacție, trei europarlamentari, printre ei Siegfried Mureșan, au spus că autoritățile moldovene au substituit amendamente absolut necesare pentru curmarea cumpărării de voturi cu prevederi care limitează de fapt dreptul la vot al cetățenilor.

Acesta este contextul în care capătă rost declarația lui Vasile Bolea, cea că proiectul este pregătit pentru a fi expediat pentru o expertiză europenilor.

Vacanța deputaților începută înainte de vreme, iar opoziția crede că e din cauza temerilor majoritarilor legate de pierderea de deputați – se va încheia la toamnă, în plină campanie electorală. De aceea pentru Pavel Postică, expertul de la Promo Lex, organizație cu rol important în monitorizarea și corectarea abaterilor nedemocratice ale scrutinelor moldovene, este greu de crezut că cineva se va încumeta să mai schimbe ceva în regulile jocului, atunci când acel joc se va considera deja început. Iată, însă, care ar putea fi consecințele, estimate de Postică:

„Va fi exact acea situație care a fost în 2016. În cazul în care se repetă acele încălcări – adică transportarea ilegală a alegătorilor, cu implicarea cultelor religioase în campanie, coruperea alegătorilor, implicarea neonestă a mass-media în campanie, interferențele politicului și problemele pe care le-am avut în exercitarea dreptului de vot în diasporă – zic, dacă se repetă toate sau unele din aceste încălcări și ele vor schimba rezultatele, atunci ne-am putea trezi ca Curtea Constituțională să invalideze alegerile.”