Amnesty International și-a anulat decizia anterioară prin care îl declara drept „prizonier de conștiință” pe liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi. Alexandr Artemiev, managerul direcției pentru Europa de Est și Asia Centrală a Amnesty International a declarat pentru „Mediazona” că respectiva decizie a fost luată după ce departamentul juridic și cel politic al organizației au depistat urme ale „retoricii de ură” în unele declarații făcute de Navalnîi la mijlocul anilor 2000.
Denis Krivoșeev, director adjunct al direcției AI Europa și Asia Centrală, a confirmat pentru postul nostru de radio - într-un răspuns prin e-mail, pe 24 februarie - că decizia a fost luată „în baza comentariilor pe care Navalnîi le-a făcut în trecut” dar că AI nu renunță să militeze „pentru eliberarea imediată a lui Navalnîi și pentru încetarea persecuției acestuia pe motivate politice”.
„Unele dintre aceste comentarii, de care Navalnîi nu s-a delimitat public, ating pragul unui discurs al urii, lucru care este în contradicție cu definiția pe care Amnesty International o dă unui prizonier de conștiință", a spus Krivoșeev, fără a preciza la ce comentarii se referă.
Navalnîi a fost arestat pe aeroportul Sheremetievo din Moscova după ce a ajuns la 17 ianuarie de la Berlin, unde fusese tratat după otrăvirea sa în luna august cu Niviciok, agent neurotoxic, dezvoltat pentru uz militar în era sovietică. Navalnîi susține că tentativa de asasinare împotriva sa a fost ordonată de președintele Vladimir Putin și pusă în practică de serviciile ruse de informații.
În cursul carierei sale politice, Navalnîi a fost criticat și pentru apropierea de naționaliștii ruși, și pentru declarații considerate rasiste și inflamatorii.
Amnesty International a fost criticată imediat de analiști politici și de aliați al lui Navalnîi , fiind acuzată că ar fi cedat în fața campaniei de presă orchestrată de jurnaliști conectați la mass-media controlată de statul rus.
Decizia Amnesty Internațional a fost făcută publică pentru prima dată de jurnalistul american Aaron Mate pe 23 februarie și a fost confirmată de către Aleksandr Artemiev pentru publicațiile Mediazona si Insider.
Artemiev a scris că Amnesty a decis să retragă denumirea „în lumina noilor informații” provenite din „videoclipuri vechi și postări de pe rețelele sociale în care Navalnîi a făcut declarații controversate”.
Comentariile atribuite lui Navalny la mijlocul anilor 2000 nu au fost specificate, dar Artemiev a spus că au fost făcute în timp ce devenea unul din cei mai activi opozanți și critici ai președintelui Vladimir Putin. Reapariția lor, crede Artemiev, „pare a fi o altă tactică de delegitimizare a activității lui Navalnîi, menită să slăbească și protestele provocate de condamnarea sa la închisoare”.
Ivan Jdanov, directorul Fundației Anticorupție Navalnîi (FBK), a numit decizia Amnesty International „ extrem de rușinoasă”.
Alexei Navalnîi fost condamnat pe 2 februarie la 2 ani și jumătate închisoare și la o amendă de 850 de mii de ruble, în doua dosare separate. Nevalnîi le consideră pe ambele construite „politic”.
La 17 ianuarie Amnesty International îl declara pe Alexei Navalnîi ”prizonier de conștiință” , spunând că „arestarea sa reprezintă o dovadă suplimentară că autoritățile ruse încearcă să ăl reducă la tăcere”.
Miercuri, președintele rus Vladimir Putin a promulgat mai multe legi care măresc amenzile pentru finanțarea mitingurilor și întăresc pedepsele pentru nesupunere în fața forțelor de ordine , legi apărute ca urmare a masivelor proteste împotriva arestării lui Alexei Navalnîi.