Amploarea crizei refugiaţilor din Germania

Numărul refugiaților, migranţilor şi azilanţilor este în creștere. În Germania, multe localităţi nu mai dispun de spaţii locative şi au mari dificultăţi bugetare pentru a finanţa persoanele refugiate, cât şi cele care solicită azil.

Amploarea crizei refugiaţilor din Germania

Pentru a face faţă acestor probleme, Ministerul Federal de Interne analizează acum dacă s-ar putea iniţia şi în afara Uniunii Europene anumite proceduri de prelucrare a solicitărilor de azil.

Numărul solicitanţilor de azil a crescut exponenţial. În 2016 s-a înregistrat un număr record de 745.545 de solicitanţi, iar anul trecut 244.132. În această statistică nu sunt cuprinşi cei peste un miliona de refugiaţi din Ucraina (la sfârşitul lunii ianuarie erau înregistraţi 1.057.286 de ucraineni – date statistice suplimentare oferă Oficiul Federal pentru Migranţi şi Refugiaţi). Aceştia se bucură de un statut special, primind automat dreptul de şedere, ceea ce le oferă, practic, drepturi sociale egale cu persoanele care au cetăţenia germană.

Lipsa acută a spaţiului locativ a determinat autorităţile locale să găsească soluţii alternative. La Berlin, de exemplu, mulţi refugiaţi au fost cazaţi în incinta aeroporturilor dezafectate Tegel şi Tempelhof. Cazarea temporară a devenit una permanentă.

Aeroportul berlinez dezafectat Tegel

Pentru rezolvarea acestor probleme, lunile trecute au avut loc două reuniuni la care au participat executivul federal şi guvernele landurilor. Nu s-a rezolvat nimic. Landurile cer din partea executivului fonduri suplimentare. Guvernul federal respinge aceste cereri, invocând faptul că subvenţiile acordate în valoare de 1,5 miliarde euro trebui suplimentate de administraţiile la nivel regional. Potrivit televiziunii ARD, la sfârşitul anului trecut, guvernul a mai oferit landurilor 2 miliarde pentru refugiaţii din Ucraina plus o sumă pauşală anuală de 1,25 de miliarde pentru refugiaţii din alte ţări.

Săptămâna viitoare (miercuri, pe 10 mai) va avea loc cea de-a treia reuniune în vederea aplanării controverselor între guvernul federal şi landurile care susţin că nu mai fac faţă valului de refugiaţi, cerând din cauza aceasta sporirea sprijinului financiar din partea autorităţilor federale centrale.

Încercări de aplanare a spiritelor încinse

Ministra de interne, social-democrata Nancy Faeser a încercat să mai aplaneze spiritele, după ce numeroşi primari din Germania au cerut insistent urgentarea rezolvării problemelor legate de cazarea şi asigurarea financiară a refugiaţilor, migranţilor şi azilanţilor.

Fluctuaţia de azilanţi în Germania, 2013-2022 (Grafic, ARD)

Evitând un răspuns direct privitor la soluţii concrete, ministra s-a referit într-un interviu televizat doar la situaţia în care se află oamenii care fug din calea unor războaie:

„Pe de o parte este o chestiune umanitară. Oamenii nu vin aici fară motiv. Ei vin aici, fiindcă le este ameninţată viaţa. Cred că unii ar trebui să-şi pună întrebarea ce ar face ei în caz de război dacă propria lor familie e ameninţată. Oare nu şi-ar părăsi şi ei ţara?”

În acest context, opoziţia creştin-democrată pledează pentru soluţii dure. Inclusiv la nivel continental, ceea ce în formulările deputatului european creştin-democrat, Manfred Weber, sună aşa:

„Ne îndreptăm ca nişte adormiţi într-o nouă criză europeană a refugiaţilor. De aceea, va trebuie foarte rapid să acţionăm şi să găsim soluţii. În primul rând, e nevoie de un acord cu Tunisia, ca să stabilizăm reducerea numărului de refugiaţi. În al doilea rând, Comisia [Europeanä] trebuie să înceapă negocieri privind repatrierea [unor refugiaţi]. Asta presupune ca cei respinşi ca solicitanţi de azil să fie obligaţi să părăsească Europa.”

Ministra de interne a refuzat să precizeze care ar fi numărul exact de persoane care ar putea fi primite în Germania. În esenţă, ea a urmat în această problemă spinoasă exemplul fostei cancelare Angele Merkel din 2015.

După deschiderea frontiereler pentru refugiaţii din Siria care se aflau pe teritoriul Ungariei şi Austriei într-o situaţie umanitară extrem de dificilă, Merkel a rostit atunci celebra propoziţie: „Wir schaffen das!”

Cu alte cuvinte, Merkel a vrut să spună atunci că, în trecut, Germania a rezolvat şi alte probleme, aşa că va reuşi să facă faţă şi numărului mare de refugiaţi. Atunci au sosit şi au fost primiţi în jur de un milioan de oameni. După izbucnirea războiului din Ucraina, numărul acesta s-a dublat, aşa că se poate spune că în Germania se află astăzi peste două milioane de refugiaţi din cauza unor războaie.

Această statistică nu cuprinde azilanţii sosiţi din numeroase alte ţări, din Africa, Asia şi din estul Europei.

Ce soluţii va oferi reuniunea din 10 mai, rămâne de de văzut.