Your browser doesn’t support HTML5
2021, an de creștere economică, dar și de austeritate (Mădălin Necșuțu pe G4Media)
La București presa online scrie că bugetul Republicii Moldova va afișa o execuție excedentară pentru anul în curs și va începe 2022 propunându-și o creștere economică de 4,5% din PIB. Aceste cifre, și altele, încă mai detaliate, sunt atribuite în articolul publicat de Mădălin Necșuțu pe G4Media expertului economic Veaceslav Ioniță. Acesta explică relaxarea prin sprijinul financiar substantial atras de noua guvernare de la Chișinău din străinătate. Ioniță avertizează însă că anul viitor nu se va simți o mai mare larghețe financiară, desi se intenționează creșterea salariilor cu 10% în medie, și asta din pricina inflație,i prezentă în Moldova la fel ca în toate statele europene.
Aktual24.ro selectează informația că premierul Poloniei Mateusz Morawiecki a pledat pentru prezervarea intereselor Republicii Moldova în contextul tensiunilor legate de gazoductul Nord Stream 2. Morawiecki și-a exprimat în presa germană speranța că noul guvern german va evita ca Nord Stream 2 să devină o armă împotriva Ucrainei și a Republicii Moldova. Aktual24.ro notează însă că socialiștii din viitoarea coaliție de la Berlin sunt mai degrabă pentru operaționalizarea gazoductului.
Sociologul Dan Dungaciu este prezent cu partea a doua a interviului acordat săptămâna trecută la spotmedia.ro. Declarațiile lui se referă acum în special la poziția ingrată în care s-ar putea regăsi România între NATO și Uniunea Europeană dacă, la un moment dat, Bruxelles-ul ar solicita o aliniere a politicii externe a Bucureștiului la cea europeană. O opțiune ar deveni greu de ocolit în cazul în care Uniunea chiar ar face pași către o federalizare. Intrând „în siajul politicii externe a Bruxelles-ului”, ar putea fi afectată, susține Dungaciu, ”inclusiv autonomia (României) în ceea ce privește politica externă și, poate, tangențial inclusiv relația cu Statele Unite”. Or, până acum, „atitudinile față de Federația Rusă, NATO sau America au fost clare”, spune Dungaciu, dar continuă: „Dacă te uiți un pic mai atent, constați pe sondajele Barometru de Securitate (...) că (...) tendința este să încline spre Europa opțiunea între America și UE. (...) În România, încet-încet, se va crea această diferențiere și s-ar putea ca la viitoarele alegeri prezidențiale (sau de alt tip) să avem pentru prima dată o dezbatere publică de tipul ‘Mergem cu americanii sau cu europenii?’”.
Președintele Klaus Iohannis girează forțele politice antireformă, rezultă din articolul tăios al lui Dan Tăpălagă de pe G4Media. Analiza se referă la justiție. „Ca și cum nu era suficient că a slăbit Parchetele până în pragul leșinului, că a ținut țara într-o criză politică prelungită, că justiția dă rateu după rateu, că interlopii au pus din nou stăpânire peste România, iată că președintele Iohannis mai face un pas curajos către distrugerea autorității statului și girează acum instalarea de către PSD a unui avocat al crimei organizate într-o poziție de putere”. Este vorba despre Laura Vicol, recent devenită șefa Comisiei juridice din Senat.
Tendința de a acționa prin pași înapoi e observată și de Sabina Fati în comentariul scris pentru Deutsche Welle. În discuție este viziunea noului ministru social-democrat al sănătății asupra certificatului verde. În timp ce țări cu nivel de vaccinare dublu față de al României încearcă să treacă la vaccinarea obligatorie, medicul infecționist și ministru Alexandru Rafila vrea să modifice condițiile de acordare a certificatului verde transformându-l practic într-un instrument inutil, care mai degrabă va îndepărta oamenii de vaccinare.