Donația fiecăruia dintre noi poate umple farfuria unui flămând! – cu această învățătură Misiunea Socială „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei organizează al zecelea an consecutiv campania pascală „Masa Bucuriei”. Voluntarii misiunii vor merge în supermarketurile din mai multe orașe din Moldova și vor colecta produse alimentare care vor deveni prânzul cald al beneficiarilor cantinei sociale mobile „Aproape de Aproapele”, printre ei familii nevoiaşe, persoane cu nevoi speciale, bătrâni singuratici şi oameni ai străzii. Detalii despre această campanie în interviul de peste câteva minute cu coordonatoarea acesteia Ana Ceban.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu Ana Ceban
Ana Ceban
Ana Ceban: „Am lansat această campanie cu acțiunile de recrutare a voluntarilor implicați în proiect. Pe parcursul acestei săptămâni şi până pe data de 8 aprilie, invităm pe toţi cei care vor să se înscrie în rol de voluntari în campanie să ne ajute în acest proces de colectare a produselor alimentare şi sensibilizarea oamenilor să acceseze pagina masabucuriei.md şi să se înregistreze. De asemenea, vom avea formările acestor voluntari, pregătirea acestor tineri pentru ziua colectei. Iar pe 20 aprilie vom organiza la nivel național în 20 de localități această tradițională colectă de produse alimentare neperisabile.”
Europa Liberă: V-aș ruga să ne dați câteva detalii despre cum vor ajunge aceste alimente la nevoiași și la care anume dintre ei vor ajunge ele? Este vorba doar de mese de caritate sau şi de pachete?
Ana Ceban: „Produsele colectate în teritoriu vor rămâne în forma pachetelor alimentare către familiile asistate de partenerii noștri locali. Nu e doar o campanie a „Diaconiei”. Sunt organizaţii care sprijină bătrânii, persoanele cu dizabilități. La fel, toate produsele colectate în Chişinău devin masa caldă a celor peste 160 de bătrâni care zilnic vin la cantina socială mobilă „Aproape de Aproapele” deja de cinci ani consecutiv. De asemenea, pe parcursul întregului an, oferim pachete alimentare oamenilor nevoiași şi partenerilor sociali care se adresează la „Diaconia” pentru ajutor. E vorba atât de organizații care susțin veteranii, profesorii, scriitorii, foștii crainici, organizații care sprijină persoane cu dizabilități, dar şi cele două Centre rezidențiale ale „Diaconiei” unde avem grijă de mamele orfane şi de fetele din sistemul rezidențial.”
Membri campaniei Masa Bucuriei, Chișinău
Europa Liberă: Făcând un bilanţ al acestui deceniu în care faceţi această campanie, câţi oameni aţi reuşit să ajutaţi, câte prânzuri calde în cantina socială aţi reuşit să oferiţi din produsele colectate?
Ana Ceban: „Dacă e să ne uităm la tot istoricul campaniei, noi am început acum zece ani cu cinci voluntari şi cinci magazine în Chişinău şi am reuşit să colectăm în jur de o tonă de produse alimentare care au fost distribuite ca şi pachete alimentare oamenilor nevoiaşi. Iată că anul trecut am ajuns la 41 de tone de alimente. Per total, doar la cantina socială în fiecare an se oferă 44 de mii de mese calde. În cele două cantine pe care le avem în teritoriu zilnic mănâncă în jur de 25 de bătrâni. Anul trecut, de exemplu, am repartizat trei mii de pachete la oameni nevoiași care s-au adresat la „Diaconia”.”
Europa Liberă: Aţi menţionat că de la an la an volumul produselor colectate a crescut? Au devenit moldovenii mai sensibili la nevoile săracilor, mai receptivi la asemenea acțiuni filantropice?
Ana Ceban: „Dacă e să ne uităm la rezultatul acestei campanii în cifre, atunci e o dovadă a faptului că prin acest proiect mai mulţi oameni îşi manifestă bunătatea. E însă şi un mare efort al voluntarilor şi al partenerilor locali, pentru că aceste rezultate nu sunt doar ale „Diaconiei”. E vorba de organizații care an de an se alătură acestei campanii şi în teritoriu reuşesc să mobilizeze oamenii, de Parohiile Mitropoliei Basarabiei de la nord, la sud, dar şi de zecile şi iată anul trecut de mia de voluntari care s-au implicat.
E meritul şi a faptului că oamenii pot vedea zilnic modul în care distribuim aceste produse, faptul că mulți dintre adulții de azi, pentru că vorbim de zece ani, au fost voluntarii de ieri şi răspund cu mai multă receptivitate la îndemnul tinerilor de azi de a susține bătrânii, dar şi a modului constant prin care comunicăm pe parcursul întregului an şi cu sprijinul mass-media.”
Europa Liberă: Dar această solidaritate umană se manifestă cumva mai pregnant în perioada sărbătorilor creștine?
Ana Ceban: „Într-adevăr, pentru că şi cele mai mari campanii le avem în preajma sărbătorilor de Crăciun şi de Paști. E această tradiție sau aplicare mai aparte a oamenilor faţă de dorinţa de a face bine anume în preajma sărbătorilor. Or ne amintim tot mai des în aceste perioade de modul în care ne simţim noi bine alături de familie şi e cumva omeneşte sau sufleteşte faptul că suntem mai aproape şi mai emoţional reacționăm la aceste cauze. Dar şi pe parcursul întregului an încercăm să oferim diferite modalități de implicare aşa încât explozia asta de energie şi de bunătate care se manifestă la Paști să continue şi pe parcursul anului în gesturi singulare de bunătate.”
Europa Liberă: Dar există şi un soi de lipsa de încredere a oamenilor în aceste porniri de a-i ajuta pe ceilalți? De unde vine această neîncredere?
Ana Ceban: „Ține de responsabilitatea fiecărui actor social care inițiază acest proces de comunicare, de colectare de fonduri, de colectare de produse. În cazul nostru, de fiecare dată avem o formare a voluntarilor care le solicită direct oamenilor să doneze şi de fiecare dată depunem tot efortul ca ei să cunoască unde ajung aceste donații. Acest sentiment de neîncredere despre care ne întrebați cred că ţine mult şi de organizaţia care lansează şi de modul în care se comunică pe tot parcursul anului, pentru că dacă soliciţi o dată pe an şi uiţi să zici mulțumesc, atunci nu putem să-i învinovățim pe cei care nu sunt receptivi la aceste îndemnuri.”
Europa Liberă: Unii cred că acțiunile de caritate ar fi doar pentru oamenii bogați pentru că ei au de unde să dea. Realitatea însă pare a fi alta, cea că pe cei săraci îi ajută tot cei săraci. Aşa să fie?
Ana Ceban: „ „Diaconia” e structura socială a Mitropoliei Basarabiei din acest motiv filosofia donaţiei are la bază „bănuţul văduvei” sau puținul pe care îl poate da fiecare pentru a-i susţine pe cei nevoiaşi. Din experienţa pe care personal o am în atragere de fonduri, dar şi a organizaţiei, nu putem să limităm faptul că cei bogaţi sunt mai receptivi sau cei sărmani sunt mai receptivi.
Bunătatea e manifestată de fiecare categorie socială în modul său. Avem copilaşi de clase primare care participă la Maratonul copiilor şi trăiesc cu aceeași bucurie acest gest de a ajuta precum şi marele companii care ne susţin financiar în dezvoltarea anumitor programe sociale. Bunătatea nu are vârstă şi condiţie socială, dar ţine mult de educaţie. An de an copilul care a fost voluntar e şi agentul economic care reacţionează pozitiv la apelul nostru de a face caritate.”
Europa Liberă: Pentru că aţi menţionat despre educaţie, vreau să vă întreb din punctul Dumneavoastră de vedere, care este soluția „ magică” pentru o educație în spiritul mărinimiei, milosteniei față de aproapele nostru?
Ana Ceban: „Aceste exemple frumoase pe care le avem de fiecare dată şi încercăm să le punem în lumină tocmai pentru a molipsi. Sunt exemplele venite chiar de la donatorii noştri. Părinții care vin alături de copiii lor şi se implică bunăoară în campania de Paşti la sortarea acestor produse sau vin la cantina socială şi oferă mese calde sau vin la centrul maternal unde avem mămicile minore şi orfane pentru a aduce o colectă mică pe care au făcut-o la şcoală împreună cu colegii – acestea sunt gesturile prin intermediul cărora un părinte îi poate transmite copilului său modul în care se cuvine să ajuţi sau faptul că există şi alţi oameni care au nevoie de ajutor.
De fiecare dată în acţiunile noastre creăm anumite oportunități de implicare pentru părinţi şi pentru copii şi ne bucurăm să-i vedem în aceste gesturi atât împreună, cât şi fiecare din rolul pe care îl are făcând câte ceva, fie participând la o activitate, fie donând produse sau fonduri.”
Europa Liberă: Mai sunt oameni care cred că de fapt, e de datoria statului, a autorităţilor să-i ajute pe cei care o duc mai greu din anumite motive, aşa să fie?
Ana Ceban: „De fiecare dată în campania de Paști pentru că avem această interacţiune cu oamenii din magazine desigur avem aceste comentarii precum că invitaţia noastră de a dona e una ieşită cumva din obişnuinţă, că ar trebui statul să-i ajute pe acești bătrâni, de ce ar trebui oamenii să o facă. Până la urmă aproapele nostru poate fi bunelul nostru sau poate şi noi la bătrânețe să ajungem în astfel de situație. De asta chiar şi în țările dezvoltate e cumva creștinește să ne ajutăm reciproc şi dincolo de ceea ce poate face statul putem demonstra că poate face fiecare dintre noi sau statul suntem noi de fapt.”
Europa Liberă: Este Moldova o ţară în care pentru mulţi oameni numai campaniile filantropice sunt un colac de salvare? Cum ar arăta ţara noastră fără asemenea campanii?
Ana Ceban: „Din păcate numărul mare de oameni care stau în rând la cantina socială mobilă, rând care ajunge şi la minus 30 de grade şi la plus 30 de grade Celsius să fie unul
Un indicator al faptului că din cauza migraţiei şi sărăciei există mulţi oameni care au nevoie de ajutor...
destul de mare – 180 de bătrâni, foşti medici, profesori, oameni care ieri au muncit pentru binele societății, iar azi stau cu mâna întinsă e un indicator al faptului că din cauza migraţiei şi sărăciei există mulţi oameni care au nevoie de ajutor. „Diaconia” împreună cu toţi partenerii pe care îi avem şi când zic parteneri mă refer la micii voluntari sau adolescenții voluntari, dar şi companii care pot face gesturi frumoase în susţinerea programelor noastre sunt actorii care pot schimba ceva şi această schimbare poate veni de la fiecare dintre noi. Dacă e să ne referim la cum ar arăta viaţa oamenilor nevoiaşi fără astfel de campanii, cu siguranță ar fi mai tristă, întuneric şi foame. E un efort pe care îl putem face împreună şi când aceste mesaje sunt împărtășite de mai mulţi oameni şi rezultatul e unul grăitor şi are impact asupra celor pe care-i ajutăm.”