Șirul de lideri europeni care vin la Chișinău și au întrevederi cu întreaga conducere a țării a fost deschis la 21 august de cancelarul german, Olaf Scholz, urmat de prezența președinților celor trei state baltice cu ocazia Zilei Independenței, a președintelui României și a continuat cu sosirea premierilor Poloniei, Luxemburgului, iar astăzi, 16 septembrie, a celui din Grecia.
Tabloul a fost completat și de voci mai eurosceptice față de unele politici UE, cum a fost șeful diplomației maghiare, Péter Szijjártó.
Marți, 17 septembrie, la Chișinău urmează să aibă loc și vizita a 65 de delegații trimise de țări partenere sau organizații internaționale pentru a participa la o Conferință Ministerială a Platformei de Parteneriat pentru R. Moldova.
În comunicatul din 3 septembrie prin care anunța sosirea la Chișinău a trei premieri europeni în următoarele două săptămâni, Guvernul moldovean spunea că aceste vizite subliniază „susținerea partenerilor pentru calea de modernizare și integrare europeană a R. Moldova”.
Acest punct de vedere este împărtășit și de analistul politic Laurențiu Pleșca. Într-o discuție cu Europa Liberă, el a spus că aceste vizite vin să „întărească ideea” că integrarea europeană nu este un deziderat ce ține doar de actuala guvernare, ci un angajament strategic sprijinit activ de partenerii externi din Uniunea Europeană, mai ales în contextul acțiunilor Federației Ruse de „compromitere” a referendumului din 20 octombrie.
Mobilizarea pentru referendum și nu doar
Analistul Laurențiu Pleșca spune că mesajele de susținere și declarațiile de sprijin semnate de șefii de stat și guvern europeni care vizitează Republica Moldova contribuie la mobilizarea electoratului pro-european, inclusiv din diasporă.
„Desigur că efectul poate fi mai pronunțat în rândul diasporei, care este majoritar pro-europeană și sensibilă la mesajele de susținere venite din partea statelor UE în care locuiesc cetățenii moldoveni. În țară, mobilizarea depinde mai mult de percepția generală asupra guvernului și a capacității acestuia de a gestiona reformele interne și mai apoi relațiile externe”, notează Pleșca.
Miza acestor vizite, spune și analistul Ion Tăbîrță, se referă într-o anumită măsură și la mobilizarea electoratului de centru, adică a indecișilor, pentru a asigura o prezență la vot înaltă și rezultat favorabil la referendum.
La 4 septembrie, la Chișinău s-a aflat premierul polonez, Donald Tusk, primul din cei trei prim-miniștri a căror vizită a fost anunțată în prima jumătate a lunii septembrie.
„Avem un segment mai de centru, mai moderat al electoratului, care poate vota pentru ideea europeană și pentru un candidat care sprijină această idee, dar poate vota și împreună, în funcție de contextul în care se află. Aici este toată bătălia”, a spus Tăbîrță pentru Europa Liberă.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | Cum se numără alegătorii
El mai afirmă că deși la o primă vedere mobilizarea electoratului din diasporă ar putea fi o sarcină mai simplă, realitatea ultimilor ani arată instalarea unei „decepții” în rândurile moldovenilor de peste hotare, care ar putea să rezulte într-o prezență mai mică la urne față de acum patru ani.
„Este important ca diaspora să conștientizeze și să i se explice că actualul partid de guvernământ și actualul șef de stat vine și pleacă, dar integrarea europeană nu este proiectul unei guvernări. Este un proiect de țară. Nu are nimic cu culoarea politică”, spune Tăbîrță.
Vizibilitate internațională și locul Moldovei pe agenda UE
Prezența unui număr atât de mare de înalți demnitari europeni și la o frecvență atât de deasă a trezit unele critici din rândurile opoziției, care s-au axat inclusiv pe „efectele adverse” ale prezenței unui număr atât de mare de delegații străine în capitală.
Candidatul PSRM la președinție, Alexandr Stoianoglo, a spus într-un mesaj pe canalul său de Telegram că fiecare vizită a unui oficial străin „transformă orașul într-un ambuteiaj interminabil” și a acuzat că vizitele ar fi „o publicitate electorală camuflată” și „un efort de a ne influența votul pe ascuns”.
Analistul politic, Laurențiu Pleșca susține însă că aceste critici sunt „mai mult tactici de campanie”, iar frecvența crescută a vizitelor nu face decât să demonstreze un „interes geopolitic sporit” și existența unui sprijin pentru susținerea parcursului european al R. Moldova.
„Și aceste vizite totuși nu sunt unele doar pe filieră politică, pentru că liderii statelor care vizitează Moldova în prag de alegeri nu fac parte, de exemplu doar dintr-un partid politic european, ci din toate cele trei mari partide care se află la guvernarea UE, așadar, sprijinul statelor UE este unul deschis și instituționalizat, specific parteneriatelor internaționale”, a spus Pleșca.
Opoziția acuză liderii europeni de influențarea alegătorilor
În opinia comentatorului politic Ion Tăbîrță, vizitele respective o avantajează pe președinta Maia Sandu, care în curând va intra în campania electorală în încercarea de a obține un al doilea mandat la cârma statului, grație transferului de imagine de care beneficiază.
Acest aspect a fost ținta criticii ex-președintelui Igor Dodon. În ediția de vineri, 13 septembrie, a emisiunii sale online săptămânale, el a numit șirul de vizite „pelerinajul zilnic al oficialilor UE”, despre care a spus că este în favoarea Maiei Sandu și că ar reprezenta o încălcare a legii și „inclusiv, a standardelor europene”.
„Dacă oricare alt candidat ar face ceva similar, acesta ar fi exclus imediat din campania electorală. Maia Sandu și partidul ei încalcă flagrant legislația, iar partenerii europeni închid ochii la acest lucru”, a spus Dodon.
O altă critică a opoziției față de aceste vizite se referă și la blocajele în trafic generate de prezența delegațiilor ce însoțesc înalții demnitari străini. Pe lângă Stoianoglo, și fostul premier Ion Chicu, care de asemenea urmează să candideze la prezidențiale, a acuzat că acestea „ne blochează orașul pe ore întregi”.
Analistul spune însă că numărul și frecvența deasă a acestor vizite ar putea duce la o „inflație”, care ar putea scădea din atenția de care se bucură în mod obișnuit prezența unor delegații străine.
Ion Tăbîrță mai afirmă că vizitele oficialilor europeni sunt și o încercare de a combate mai multe narative ale propagandei ruse cum ar fi „nu suntem așteptați în UE” sau „integrarea europeană nu este reală”, tocmai prin relevarea poziției prioritare ocupate de Moldova în agenda oficialilor europeni.
O voce „problematică” la Chișinău
Cercetătorul Laurențiu Pleșca susține că prezența la Chișinău a șefului diplomației maghiare, Péter Szijjártó, ar fi adus mai degrabă un deserviciu, din cauza retoricii pro-ruse despre războiul din Ucraina pe care el a promovat-o, contrară poziției oficiale a UE și a Moldovei.
La 6 septembrie, la Chișinău s-a aflat și șeful diplomației maghiare, Peter Szijjarto, a cărui vizită a fost anunțată cu scurt timp înainte.
La 6 septembrie, la Chișinău s-a aflat și șeful diplomației maghiare, Peter Szijjarto, a cărui vizită a fost anunțată cu scurt timp înainte.
„Această vizită poate fi văzută ca un deserviciu, deoarece a amplificat o narativă propagandistică ce subminează unitatea europeană în sprijinul Ucrainei și ar putea crea confuzie în rândul electoratului moldovean. Și totuși, deși Ungaria are o poziție mai nuanțată față de războiul din Ucraina, ea continuă să fie un actor important în cadrul Uniunii Europene”, a spus Pleșca.
Ambii analiști susțin însă că dincolo de problemele din relația maghiaro-ucraineană, Budapesta susține ferm parcursul european al R. Moldova, în timp ce Chișinăul nu-și poate permite să piardă sprijinul unui singur stat membru al UE, unde deciziile importante, printre care și cele legate de extindere, se iau prin unanimitate.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te