Analiza remanierii: au promis „pe emoții” schimbări temeinice, dar au făcut schimbări cosmetice

Președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean, învestind în funcție trei miniștri noi, în urma unei remanieri promise, 19 noiembrie 2024

Remanierile făcute de guvernarea pro-europeană a Republicii Moldova au fost o „dezamăgire totală” și nu o „terapie de șoc” așa precum aștepta societatea ca urmare a discursurilor electorale ale Maiei Sandu, dublate apoi de premierul Dorin Recean, au spus Europei Libere mai mulți analiști politici.

Remanierile guvernamentale făcute de președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean sunt sub așteptările create tot de ei, atunci când au promis schimbări în urma alegerilor recente, au spus Europei Libere analiștii Victor Ciobanu și Ion Tăbârță, după schimbarea a trei miniștri, pe 19 noiembrie.

Victor Ciobanu a descris drept „o dezamăgire totală” remanierea, care s-a redus la mutarea ministrului Vladimir Bolea de la Agricultură la Infrastructură, instalarea antreprenoarei Ludmila Catlabuga la Agricultură și avansarea Daniellei Misail-Nichitin din funcția de secretar de stat în ministerul de Interne în cea de ministru.

„Dezamăgire totală” în loc de „terapie de șoc”

Împreună cu partidul de guvernământ, PAS, președinta Sandu a câștigat la limită referendumul constituțional din 20 octombrie, care a permis aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar pe 3 noiembrie – un nou mandat de șefă a statului, datorită voturilor din diaspora. După alegeri, Sandu a spus că a auzit și vocile critice, înțelegând că votul pentru ea a fost „condiționat și de schimbări așteptate de societate”.

Analistul politic Victor Ciobanu

Dar schimbările din guvern care au urmat sunt, pentru Victor Ciobanu, numai „schimb de fotolii în interiorul PAS”, care „și-a aranjat propriile interese, deși se cerea o remaniere mult mai radicală”. Acum partidul de guvernământ s-ar îndrepta „în cădere liberă” spre alegerile parlamentare din vara lui 2025, a mai spus analistul.

Și pentru Ion Tăbârță, profesor universitar și directorul al Centrului de Informare și Documentare NATO „actul de guvernare lasă de dorit”. După declarațiile postelectorale ale președintei Sandu, se aștepta atât la „un fel de terapie de șoc” în guvern, cât și la discuții ale PAS cu alte partide pentru a pregăti o viitoare coaliție pro-europeană în vederea alegerilor parlamentare, care urmează. În cuvintele lui Tăbârță, liderii puterii au promis „pe emoții” schimbări „temeinice”, dar când le-a venit inima la loc, au făcut schimbări „cosmetice”.

Prilej ratat pentru PAS de a-și face aliați înainte de parlamentare

Și Victor Ciobanu crede că remanierile au fost un prilej pentru partidul de guvernământ de a-și găsi aliați. PAS guvernează de unul singur din 2021, pierzând din popularitate. Are nevoie de o „platformă de colaborare” înainte de parlamentare, iar „partenerii trebuiau identificați de mult și acum, în aceste remanieri - incluși în posturi ministeriale”, a spus analistul.

Analistul politic Ion Tăbârță

Președinta Sandu s-a întâlnit cu liderii mai multor partide pro-europene pe 18 noiembrie. Dar remanierile anunțate câteva ore mai târziu de premierul Recean nu au inclus vreun aranjament cu acele partide. Recean a spus că „discuțiile și schimbările vor continua”, dar nu a clarificat dacă are în vedere alte schimbări de miniștri.

Pentru Ion Tăbârță, principalul rezultat al remanierii este plecarea din guvern și din PAS a lui Andrei Spînu, fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Spînu a demisionat înainte de a fi „remaniat”, spunând că nu mai vrea să fie „atacat aproape zilnic” de adversari care nu prezintă vreo probă în sprijinul insinuărilor despre presupuse ilegalități.

Dar nici premierul Recean, nici președinta Sandu nu au explicat societății despărțirea de un om care a deținut funcții cheie în trecut și în guvern, și la președinție, și în partid, despre care se crede că a avut un cuvânt greu în organizarea campaniei pentru referendum și prezidențiale.

Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te