Economistul Anders Åslund: Fondurile Băncii Centrale a Rusiei trebuie confiscate

Țările donatoare trebuie să mărească ajutorul direct pentru Ucraina în 2023, dacă nu vor ca țara să „câștige războiul, dar să-și piardă toată economia”, spune economistul suedez Anders Åslund, analist senior la think tank-ul Forumul Mondial de la Stockholm.

Economistul Anders Aslund: Banii Băncii Centrale ruse trebuie confiscați

Specializat în tranziția economiilor centralizate spre economia de piață, cea mai recentă carte a lui Anders Åslund este despre corupția în Rusia: Russia’s Crony Capitalism: The Path from Market Economy to Kleptocracy.

Într-un interviu cu Europa Liberă, Åslund reamintește că anul acesta, Ucraina are nevoie de un ajutor direct de trei miliarde de dolari pe lună, ca să țină statul pe linia de plutire și să evite hiperinflația. Statele Unite și Uniunea Europeană au promis un sprijin financiar suficient dar nu este niciodată sigur că Bruxelles-ul „va livra”, atrage atenția Anders Åslund, care reamintește că în 2022, UE a vărsat numai 6 din cele 9 miliarde de euro promise. Bruxelles-ul s-a dovedit însă eficient în a ajuta Ucraina să combată corupția, prin condițiile puse pentru a-i acorda statutul de țară candidată la aderare.

Cât privește reconstrucția Ucrainei, după război, Anders Åslund este unul din avocații finanțării parțiale prin confiscarea rezervelor Băncii Centrale ruse, înghețate acum în mai multe bănci occidentale.

Economistul Anders Aslund: Banii Băncii Centrale ruse trebuie confiscați

Europa Liberă: Anul trecut ați avertizat în mai multe articole că Ucraina ar putea câștiga războiul, dar economia ar putea fi ruinată dacă țările donatoare nu o susțin, cum aprecia și FMI, cu aproximativ 5 miliarde de dolari pe lună, ajutor pentru buget. Ajutoarele anunțate până acum sunt suficiente?

Anders Åslund: Anul trecut era nevoie de 5 miliarde, anul acesta, guvernul de la Kiev a cerut 38 de miliarde de dolari în sprijin direct pentru buget. Ceea ce înseamnă 3 miliarde pe lună.

Statele Unite au sprijinit financiar Ucraina la nivelul necesar, din iunie cu 1,5 miliarde de dolari pe lună. Și vor continua la acest nivel până în iulie. Statele Unite se achită foarte bine.

Uniunea Europeană, pe de altă parte, a alocat Ucrainei un ajutor la buget de 9 miliarde de euro în mai anul trecut, dar la Kiev nu au ajuns decât 6 miliarde din cauza opoziției ministrului german de finanțe, Christian Lindner care se temea de un deficit mult prea mare al UE. Nu a fost poziția guvernului de la Berlin, a fost un „act de sabotaj” din partea lui Lindner.

Anul acesta, Uniunea Europeană a promis 18 miliarde de euro (ajutor direct la buget). Dacă vor livra, atunci Ucraina va primi lunar câte 1,5 miliarde de dolari din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene.

Europa Liberă: Credeți că miniștrii de finanțe europeni vor aproba ca toți acești bani să ajungă în Ucraina, nu vor fi alte accidente de parcurs?

Anders Åslund: Uniunea Europeană este o organizație complicată. Comisia Europeană susține Ucraina, Parlamentul European este chiar și mai pro-ucrainean, a votat noile ajutoare pentru Ucraina cu o majoritate de 80%. Întrebarea este ce se întâmplă în Consiliul European, unde fiecare țară membră are un drept de veto iar țările cele mai nesigure sunt Ungaria și Germania.

Europa Liberă: Pledați mereu pentru mai mult ajutor financiar direct pentru Ucraina, ajutor la buget dar poziția dumneavoastră nu ignoră teama întemeiată de corupția sistemică din Ucraina, de rolul nefast al oligarhilor?

Anders Åslund: Oligarhii au fost loviți rău, nu mai sunt acum marea problemă. Ucraina a făcut multe pentru a întări domnia legii, sub presiunea Uniunii Europene care a pus condițiile corecte pentru a-i acorda statutul de stat candidat.

La Washington, pe de altă parte, situația este diferită. Republicani din aripa lui Trump, care nu știu nimic despre Ucraina dar îl sprijină pe Putin, vor să saboteze ajutorul pentru Kiev. Cer numirea unui inspector general independent, care să controleze unde merg ajutoarele pentru Ucraina, o propunere total nerealistă.

Europa Liberă: La sfârșitul lui 2022 avertizați că Ucraina este amenințată de hiperinflație, ceea ce ar ruina economia țării, mai ales în timp de război. Pericolul mai persistă?

Anders Åslund: Uniunea Europeană și Statele Unite au luat în serios această amenințare și au acționat în consecință.

În 2022, Ucraina cerea 65 de miliarde de dolari ajutor direct pentru buget, a primit numai 32 de miliarde, de aceea rata inflației a ajuns la 27%. Dar se pare că s-a plafonat iar anul acesta ar putea chiar fi ținută sub control dacă primește tot ajutorul bugetar promis de UE și Statele Unite.

Europa Liberă: Vă numărați printre experții care cer ca banii Rusiei, înghețați în străinătate, să fie confiscați și folosiți pentru reconstrucția Ucrainei după război. Este o propunere realistă?

Anders Åslund: Da, cred că este posibil pentru că în șapte bănci centrale occidentale sunt deja înghețate fonduri ale Băncii Centrale din Rusia în valoarea de peste 300 de miliarde de dolari. Sunt banii statului, nu bani privați. Sunt motive serioase ca acești bani să fie confiscați dar din păcate, acum, sunt foarte puțini cei care susțin această idee.

Lumea nu se pricepe la finanțe, nu „înțelege banii”, politicienii merg după vilele și iahturile oligarhilor, dar nu acolo sunt banii adevărați. Pentru reconstrucție, după război, va fi nevoie de bani mulți.

Băncile centrale occidentale care au blocat acești bani se opun și ele confiscării (pentru a finanța reconstrucția Ucrainei). Vor să păstreze aceste fonduri și se tem că dacă ar confisca fondurile rusești, își vor pierde din credibilitate. O prostie, prezentată însă sub acoperirea unui principiu.

Europa Liberă: Cum se descurcă economia Rusiei? Cum credeți că o să arate la sfârșitul acestui război, oricând va fi acest sfârșit?

Anders Åslund: Anul trecut, războiul a costat Rusia cam 7% din PIB, o sumă respectabilă dar nu catastrofală. Anul acesta se prevede o scădere de 4% dar este o subestimare: prețul petrolului a scăzut drastic, Rusia își vinde țițeiul la cam jumătate din prețul de piață, cu aproximativ 40 de dolari/barilul, față de 75-80 de dolari/ barilul prețul de piață. Petrolul constituie cam jumătate din exporturile Rusiei. La aceste prețuri, dacă adăugăm și reducerea drastică a exporturilor de gaze, Rusia ar putea pierde cam un sfert din veniturile antebelice obținute din export. Poate chiar 30%.

Așa că veniturile la buget ar putea să scadă cu până la 35%, ceea ce va fi o lovitură serioasă pentru bugetul de stat și pentru economia Rusiei. Cred că anul acesta și economia o să scadă cu mai mult de 4% din PIB.

Europa Liberă: În concluzie, se poate spune că sancțiunile occidentale au funcționat?

Anders Åslund: Da, deși sancțiunile financiare au avut cel mai mic impact. Mult mai eficiente au fost sancțiunile impuse pe exporturile spre Rusia, mai ales interzicerea exporturilor de componente electronice creează mari probleme industriei ruse de armament. Peste așteptări, cred, a funcționat plafonarea prețului pe exporturile de țiței și produse petroliere, combinată cu reducerea semnificativă a importurilor de gaze naturale din Rusia.