Angajament de compromis privind schimbările climatice, la summitul G20 de la Roma

Imagine generică

Declarația finală a summitului Grupului celor 20 (G20) de la Roma include un angajament de compromis privind schimbările climatice. Șefii de stat și de guverne ai celor mai dezvoltate 20 de țări din lume s-au angajat să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. „Recunoaștem că impactul schimbărilor climatice la 1,5 grade Celsius este mult mai mic decât la 2 grade Celsius”, se arată în comunicatul final, susținând obiectivul acordului climatic de la Paris din 2015 de a împiedica creșterea temperaturii globale cu peste 1,5 grade Celsius în comparație cu perioada preindustrială.

Comunicatul include, de asemenea, un angajament de a pune capăt finanțării pentru producerea de energie pe bază de cărbune în străinătate, dar nu stabilește un obiectiv pentru încetarea utilizării cărbunelui pe plan intern.

Prințul Charles al Marii Britanii i-a îndemnat duminică pe liderii celor mai mari economii ale lumii să pună cuvintele în acțiune în timp ce abordează criza globală a schimbărilor climatice, în ultima zi a summitului care dă tonul pentru o conferință și mai mare a ONU despre climă și care a început la Glasgow, în Scoția.

Avertizând că „este literalmente ultima șansă”, Charles a spus liderilor Grupului celor 20 că parteneriatele public-private sunt singura modalitate de a obține investițiile anuale de trilioane de dolari necesare pentru tranziția către surse de energie curată și durabilă, care vor atenuarea încălzirii temperaturilor globale. „Este imposibil să nu auzi vocile disperate ale tinerilor care ne văd ca administratori ai planetei, ținând viabilitatea viitorului lor în mâinile noastre”, le-a spus Charles celor de la summit.

### Vezi și... ### UE: „Pachetul verde” menit să salveze planeta

Acordul a fost văzut ca punând bazele conferinței ONU care a început duminică la Glasgow, Scoția, și va dura până marți. Țările din grupul G20 sunt răspunzătoare de peste 75% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Italia, gazdă a summit-ului, a sperat ca în declarația finală a reuniunii să se ajungă la angajamente mai concrete. Premierul italian Mario Draghi a declarat că summitul ar trebui să stabilească obiective atât pe termen lung, cât și pe termen scurt. „Trebuie să accelerăm eliminarea treptată a cărbunelui și să investim mai mult în energie regenerabilă”, a spus el.

### Vezi și... ### „Moldova este foarte vulnerabilă în fața schimbărilor climatice”

Sâmbătă, 30 octombrie, liderii G20, au aprobat acordul internațional care prevede impozitarea cu cel puțin 15% a profiturilor marilor companii multinaționale. Acordul e menit să reducă folosirea paradisurilor fiscale și să asigure impozitarea profitului acolo unde este generat.

Ce este COP26

COP = Conferința Partenerilor, summit pentru combaterea schimbărilor climatice, organizată de Națiunile Unite.

COP26 = a 26-a Conferință ONU pe tema schimbărilor climatice

Summitul din 31 octombrie – 12 noiembrie 2021, de la Galsgow, este prezidat de Marea Britanie.

Scopul conferinței este de a ajunge la o înțelegere care să mențină încălzirea globală la maximum 1,5C.

Participă circa 200 de țări. Vor fi prezenți în jur de 120 de lideri mondiali, între care președintele Statelor Unite, Joe Biden.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin nu va participa. Nu este așteptată nici prezentța președintelui Chinei, Xi Jinping dar Beijing-ul a lăsat de înțeles că planurile s-ar putea schimba.

Casa Regală a Marii Britanii va fi reprezentată de Prințul moștenitor Charles și fiul său William.

Va fi prezentă și activista suedeză pentru protejarea climei, Greta Thunberg, al cărui protest individual (refuza să meargă la școală vinerea, pentru a protesta în fața Parlamentului de la Stockholm) a inițiat mișcarea „Fridays For Future”.

La COP26 au fost eliberate în total 250 de mii de acreditări (BBC).

Oamenii de știință spun că limitarea încălzirii la 1,5C ar necesita ca emisiile globale să scadă cu 45% până în 2030 față de nivelurile din 2010 și să ajungă la zero net până în 2050.

Este ceea ce s-a decis în 2016, când au intrat în vigoarea Acordurile de la Paris.

Angajamentele actuale ale țărilor ar duce însă la creșterea emisiilor cu 16% până în 2030.

Se așteaptă ca țările dezvoltate să doneze în jur de 100 de miliarde de dolari, pentru a sprijini economiile națiunilor sărace în această tranziție.