Angela Grămadă: Miza crizei politice de azi este numirea executivului de mâine

Criza constituțională și politică a izbucnit în Republica Moldova în contextul în care țara părea că se apropie de dizolvarea legislativului și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Angela Grămadă, preşedinta Asociaţiei „Experţi pentru securitate şi afaceri mondiale” din București analizează confruntarea dintre putere şi opoziție.

Angela Grămadă: Miza crizei politice de azi este numirea executivului de mâine

Europa Liberă: De mai multe luni se vorbește despre incertitudinea politică din R. Moldova – cât de aproape e momentul să fie descurcate ițele politice?

Angela Grămadă: „N-am să vă dau un răspuns prea optimist, chiar dacă există câteva lucruri pe care le-a clarificat Curtea Constituțională săptămâna trecută, dar și săptămâna aceasta. Criza politică va mai dura până în momentul în care nu vom avea alegerile anticipate, pe care o mare parte a societății și le dorește foarte mult, iar actorii politici încearcă să le evite, deci până în momentul în care vom vedea dacă e posibil să formăm o nouă coaliție parlamentară, această criză politică va continua la Chișinău.”

Europa Liberă: Pe moment, putem spune cine și ce scop urmărește, în afară de cel electoral, să lărgească bazinul de alegători și dacă există cumva explicații de ce durează atât de mult această confruntare dintre instituția parlamentară și cea prezidențială?

Angela Grămadă: „Nu contest, dna Valentina, faptul că au apărut forțe politice noi, care gândesc obiective pe termen lung, în folosul societății, adică al cetățenilor. Aceste forțe politice sunt noi și va mai dura puțin până ele își vor consolida forțele și până vor avea acele deprinderi de negociatori politici, până ce vor înțelege ce înseamnă cultură politică și ce înseamnă, într-adevăr, să formezi majorități parlamentare, să negociezi cu membri ai parlamentului care nu împărtășesc aceleași viziuni, aceleași obiective pe care le împărtășești tu sau le împărtășește o mare parte a societății. Pentru că aici putem să vorbim deja despre o majoritate a societății din R. Moldova, care își vede viitorul în strânsă conexiune cu realitățile europene. Pentru că altfel nu am avut acel rezultat de la alegerile prezidențiale de anul trecut.

Totuși anumite formațiuni politice nu pot renunța la obiceiurile pe care le-au deprins anterior, inclusiv de la dascălii lor politici. Aici mă refer la politicienii care au guvernat în anii 90 și ulterior, în anii 2000, respectiv, ei au învățat că în R. Moldova nu se poate guverna în afara unor scheme, în afara unor înțelegeri politice și nu neapărat în interesul cetățenilor, adică ale alegătorilor. De aici îndârjirea lor de a rămâne la guvernare, de a controla afacerile interne și externe ale țării, dar mai ales de a controla acele fluxuri financiare care reies din anumite sectoare ale economiei și aici mă refer la transport, mă refer la asigurări, mă refer la independența energetică a R. Moldova, care este prejudiciată de unii actori politici, inclusiv din afara R.Moldova, dar și în parteneriat , poate, cu persoane care poate au prejudiciat foarte mult timp securitatea noastră națională. Mă refer la lideri sau oameni de afaceri din Transnistria, care nu își aduc contribuția la bugetul de stat al R.Moldova, dar profită de anumite oportunități pe care le-a creat țara noastră pentru biuna dezvoltare a afacerilor lor. Adică a încurajat întotdeauna prezența lor, atât în proiecte internaționale, atât în rețelele de distribuție internaționale. Practic, a facilitat acel context legislativ, acel context economic care le-a permis să fie prezenți peste tot acolo unde au există oportunități. De aceea și este atât de dificil pentru acești actori politici, dar mai ale pentru oamenii care se află în spatele acestor actori politici, să renunțe la aceste oportunități, și ei vor face tot ce le stă în puteri să păstreze actuala formă de guvernare, actuala formă de gestionare a acestor scene financiare sau economice.

Europa Liberă: De ce atât de mult și de ce această înverșunare să vrei cu orice preț puterea, dacă în R. Moldova lucrurile stau atât de prost?”

Angela Grămadă: „Acum câțiva ani, discutam cu un prieten și mi-a spus că bani mai sunt în R.Moldova, deci și politicieni care să își dorească la guvernare tot vor mai fi. De aici și modul în care se desfășoară această luptă internă care se desfășoară între diferite formațiuni politice. Pentru că unii încearcă să ne comunice – bine, mai puțin sau mai mult conștientizând care ar putea să fie impactul modului în care ei comunică cu cetățenii – deci ei încearcă să ne comunice că într-adevăr se gândesc la binele țării, că într-adevăr își doresc acele reforme anticorupție, acele reforme constituționale, care să ofere reziliență instituțiilor publice, iar instituții publice reziliente înseamnă instituții publice care fac față provocărilor care vin atât din interiorul, cât și din exteriorul țării, adică din regiuni, acolo unde avem conflicte regionale, unde avem parteneri care se confruntă cu crize politice prelungite, pentru că și în alte părți există acleași situații pe care le întâlnim în R. Moldova. Dar există și formațiuni politice care au lideri frustrați de nereușitele lor, lideri care anterior s-au simțit foarte confortabil în aceste poziții de control și poziții cheie în stat și faptul că alte formațiuni proeuropene vin cu altă viziune, diferită de a lor, mi se pare că ele conving tot mai mult electoratul să se alăture acestei viziuni care cere schimbare, care cere o cu totul altă abordare față de situația din interiorul țării, îi sperie. Și atunci ei iau decizii pe care ni le prezintă ca, strategic, bine gândite, ca fiind atent planificate și care să ia în considerare interesul național al R. Moldova și mai ales al cetățenilor, se voalează ca fiind de fapt ca o strategie și o planificare vigilentă a propriilor afaceri, a propriilor interese.”

Europa Liberă: Haideți să revenim la disputa dintre instituția prezidențială și cea parlamentară, pentru că în ultimul timp cele două tabere se întâlnesc tot mai des la CC, care rămâne a fi un arbitru când e vorba de a rezolva un caz sau altul. Cum vi se pare antrenarea CC în disputele politice ale celor doi adversari?

Angela Grămadă: „Pentru mine, ca cetățean care privește din exterior această luptă, înverșunată, de altfel, dintre cei doi lideri, Maiei Sandu și Igor Dodon, mi se pare foarte grav faptul că, mai ales cealaltă parte, și mă refer aici la socialiști, încearcă să corupă imaginea CC. Și nu mă refer la bani, nu mă refer la plata în valize pentru unii membri ai CC. Mă refer la coruperea imaginii CC ca garant al Constituției, adică al legii supreme în stat. Și acest lucru mi se pare foarte-foarte grav. Practic, se transformă CC într-un instrument politic, chiar dacă această formațiune politică acuză oponentul că ar folosi judecătorii de la CC și că i-ar convinge să voteze în favoarea unor anumite decizii. Decizii care, desigur, nu le convin lor pe termen mediu sau lung.

Pe de altă parte, avem politicieni, forțe politice proeuropene, care, într-adevăr, se adresează foarte des CC și poate ar fi bine ca pe viitor aceștia să înțeleagă că există și alte instrumente politice cu care au fost dotați, prin mandatele de deputați pe care le-au acceptat. Aici mă refer la faptul că trebuie să fie încurajată, într-adevăr, instituția parlamentului ca platforme în care în care se pot discuta și executa inițiative, politici publice, care să fie, într-adevăr, în folosul și în beneficiul cetățenilor din R. Moldova. Or, acest lucru nu se întâmplă, pentru că vedem actori politici care spun: noi cu această formațiune politică nu discută, noi cu cealaltă formațiune politică nu formăm o coaliție de guvernare. Or, dacă un partid politic gândește o strategie politică pe termen lung, trebuie să deprindă în viitorul apropiat acele instrumente de negociere, să folosească orice platformă de dialog posibilă, pentru că niciun fel de scrutin electoral care ar urma în R. Moldova nu poate să garanteze la momentul actual că ar exista forțe politice cu aceeași viziune pro-europeană, care să poată să formalizeze o coaliție majoritară parlamentară și care să fie capabilă adune suficiente voturi din partea deputaților și să investească un guvern pro-european. Practic, ceea ce sugerez eu aici este ca cei care sunt într-o formațiune politică tânără și care după această bătălie, practic pe umerii lor, și-au asumat-o conștient, să înțeleagă că sunt și alte instrumente, și alte metode în afară de CC pentru a rezolva problemele cu care se confruntă R. Moldova. Nu este normal ca acea instituție publică din stat să se transforme, de fapt, într-un mediator politic. Ea trebuie să își îndeplinească atribuțiile care îi revin din Constituția țării, adică să garanteze că instituțiile publice, că puterile în stat, și aici mă refer la instituția prezidențială, instituția parlamentară și justiție, nu pot să omită principiul separării puterilor în stat. Deci, practic, nu trebuie să facem abuz de CC și s-o transformăm de fapt într-un mediator al intereselor politice.”

Europa Liberă: CC urmează să anunțe dacă va fi sau nu anulată starea de urgență, se va înteți și mai mult lupta politică după ce Înalta Curte va anunța verdictul?

Angela Grămadă: „Cred că da, pentru că asta ar însemna să se deschidă ușa de toți pentru alegerile parlamentare anticipate. Atunci când vor fi clarificate aceste momente de legislație, unele forțe politice din actuala formulă legislativă nu vor mai putea să se opună și nu vor mai putea să aducă alte argumente, pe care le-au tot utilizat sau de care au făcut abuz până în momentul alegerilor parlamentare anticipate. Ei vor trebui să demonstreze că ceea ce au vorbit în perioada noiembrie-decembrie sau chiar ianuarie 2021 este adevărat, adică nu se țin cu mâinile de scaunele și fotoliile din parlamentul R.Moldova și că, într-adevăr, pot să renunțe la aceste beneficii pe care le oferă mandatul de deputat sau pe care le oferă acele funcții din poziția de membri ai guvernului. Chiar și un guvern interimar încă mai are suficiente atribuții pentru a gestiona anumite procese electorale sau procese politice într-un stat. Deci vor trebui să demonstreze că ceea ce au promis în alegerile prezidențiale, dar și anterior, și ulterior acestor alegeri prezidențiale, mai este valabil pentru ei și că sunt responsabili în fața cetățenilor care le-au oferit această reprezentativitate în diferite instituții publice.”

Europa Liberă: Miza acestor alegeri parlamentare anticipate rămâne destul de mare, dar sondajele de opinie arată că aproximativ aceleași entități politice ar putea să se regăsească și în următorul legislativ. Ce se va schimba?

Angela Grămadă: „Nu știu dacă se vor schimba prea multe lucruri, vedem, într-adevăr, că există un anumit picaj al forțelor politice. Pe de altă parte, mi se pare că există prea puțin timp pentru formațiunile politice noi care au apărut pe scena politică de la Chișinău ca să depășească acel prag electoral, conform legislației R.Moldova și ca să ofere noi oportunități de a negocia în noi coaliții parlamentare. Într-adevăr, am putea să avem aceiași actori politici, dar să fie și mai imposibil de a ajunge la acel consens în care R.Moldova să obțină un guvern funcțional. Și atunci când spun guvern funcțional, spun, într-adevăr despre un guvern care să acționeze în interesul cetățeanului R.Moldova. Pentru că întotdeauna votul de încredere pentru un guvern sau altul este dat de politicieni și de formula de coaliție parlamentară. Or, în acest moment, dacă o formațiune politică sau alta nu reușește să obțină acea majoritate parlamentară care să le ofere suficiente mandate de deputați ca să-și aleagă propriul guvern, atunci s-ar putea ca această criză să se prelungească și ulterior și să revenim, poate, la o situație pe care am mai trăit-o în trecut, dar în acest caz nu va fi vorba despre președinte, dar despre cine va fi următorul premier al R.Moldova și cine, practic, va fi acea persoană în stat care își va asuma guvernarea pe bune. Pentru că R. Moldova, chiar dacă cetățenii își aleg propriul președinte, rămâne a fi o republică parlamentară și persoana cea mai importantă din punctul de vedere al gestionării resurselor financiare și economice ale țării rămâne a fi premierul. El poartă toată responsabilitatea. Și poartă această responsabilitate inclusiv în fața parlamentului R. Moldova. Întotdeauna am fost de părere că dacă vom citi atent legislația internă a R.Moldova și ne vom uita atent la modul în care sunt construite relațiile instituționale, modul în care este dezvoltată reforma guvernamentală în R.Moldova, atunci ne vom da seama că miza, de fapt, în alegerile parlamentare, este pentru a investi următorul executiv.”