Angela Merkel: amenințările proferate în războiul din Ucraina trebuie luate în serios

Fostul cancelar german Angela Merkel într-o vizită la Kiev, noiembrie 2018

Invazia Rusiei în Ucraina a fost un „punct radical de cotitură ”, a declarat fostul cancelar german Angela Merke, joi seară, la o ceremonie care a marcat 77 de ani de la înființarea cotidianului regional liberal „Süddeutsche Zeitung”, de la München.

Amenințările proferate în cursul acestui război, a avertizat fosta cancelară, „trebuie luate în serios, nu pot fi date la o parte drept o cacealma din pornire”.

Angela Merkel a subliniat din nou că o pace durabilă în Europa nu se poate realiza decât cu implicarea Rusiei. „Atâta timp cât nu am reușit cu adevărat să facem asta, nici Războiul Rece nu s-a încheiat cu adevărat”, a mai spus Merkel joi seară.

În vârstă de 68 de ani, Angela Merkel s-a retras din politică anul trecut, după ce a fost 16 ani la conducerea Germaniei.

### Vezi și... ### Angela Merkel: „Nu am ce să-mi reproșez” – primul interviu al fostei cancelare

„Am făcut tot ce am putut” pentru a evita o „tragedie”, cum este războiul din Ucraina astăzi, nu „mi-am făcut iluzii” cu privire la Putin, dar „Rusia este o țară imensă”, „a doua putere nucleară din lume”, care nu poate fi ignorată, declara Merkel și în iunie 2022, în primul interviu pe care îl acorda după retragerea din politică.

Din cauza originilor sale est-germane și a faptului că vorbește rusă, în toți anii cât a stat la putere Angela Merkel a fost considerată una din cele mai bune cunoscătoare a sistemului Putin. Relația dintre cei doi a fost deseori încordată, remarcă DPA, mai ales pentru că Merkel era convinsă că președintele rus „vrea să distrugă Uniunea Europeană”, cum a mărturisit pentru prima dată în iunie fosta șefă a guvernului german.

Germania, alături de Franța, a fost arhitecta acordurilor de la Minsk, negociate după anexarea abuzivă de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, acorduri care au eșuat.

### Vezi și... ### De ce s-a opus Merkel admiterii Ucrainei în NATO și „cazul Moldovei”