Un nou studiu al Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale, elaborat înaintea războiului din Gaza, arată că 96% dintre evreii europeni au avut în 2022 o experiență negativă cu antisemitismul din societățile în care trăiesc. Studiul a fost desfășurat în 13 țări, în care trăiesc majoritatea evreilor europeni.
În lume, sunt în jur de 16 milioane de evrei, din care jumătate locuiesc în Israel. Potrivit Institutului Evreiesc de Cercetări Politice, în UE locuiesc 781 de mii de evrei.
Patru din cinci evrei europeni consideră că antisemitismul este o „problemă foarte mare” sau „o problemă destul de mare” în țara lor și că atitudinile negative sunt în creștere, mai ales pe internet.
Organizațiile evreiești care au contribuit la studiul Agenției UE spun că numărul incidentelor antisemite a crescut chiar și cu 400% de la începutul războiului din Gaza. În momente dificile pentru public, ura față de evrei tinde să iasă la suprafață, potrivit experților.
„Cei ce nu învață din istorie sunt condamnați să o repete”, transmitea un protestatar german în ianuarie 2024, la o demonstrație împotriva extremei drepte.
Unul din zece europeni spunea, în 2018, că nu a auzit niciodată de Holocaust, potrivit CNN. Unul din trei spune că Israelul se folosește de Holocaust pentru a-și justifica acțiunile, chiar dacă jumătate dintre europeni spun că Israel are dreptul de a exista ca stat evreiesc. O treime din aceiași europeni care au participat la studiul CNN consideră că antisemitismul din țările lor este un „răspuns” la acțiunile Israelului.
În 2021, UE a lansat o strategie pentru combaterea antisemitismului, în baza unui studiu anterior al aceleiași Agenții, care arăta că nouă din zece evrei percepeau o creștere a antisemitismului. Pe fondul noului val de discurs al urii, mulți consideră că guvernele europene nu sunt pregătite să implementeze planurile ambițioase elaborate de la Bruxelles.
Ce este antisemitismul?
În lumea de azi circulă numeroase definiții ale antisemitismului.
În țările democratice, cea mai importantă este cea propusă de Alianța Internațională pentru Amintirea Holocaustului (IHRA), care este sugerată drept optimă, printre alții, de Departamentul de Stat al Statelor Unite și de Comisia Europeană.
IHRA, o organizație-umbrelă de asociații și instituții evreiești, a adoptat în 2016, la o ședință plenară ținută la București, următoarea definiție: „Antisemitismul este o anumită percepție în privința evreilor care poate fi exprimată ca ură împotriva evreilor. Manifestările retorice și fizice ale antisemitismului sunt îndreptate împotriva evreilor sau a ne-evreilor, și/sau împotriva proprietăților lor, împotriva instituțiilor comunității evreiești și a locașurilor religioase”.
„Manifestările - a precizat IHRA, în definiția despre care a subliniat că este „fără valoare de lege” - pot include atacarea statului Israel, conceput ca o colectivitate evreiască. Cu toate acestea, criticile la adresa Israelului similare cu cele aduse oricărei alte țări nu pot fi considerate drept antisemite. ”
În practică, linia dintre antisemitism și atitudinile anti-Israel este foarte subțire, așa cum demonstrează și disputele publice în unele privință fără precedent de aprinse provocate de situația din Gaza.
Islamofobia crește și ea
Creșterea incidentelor de antisemitism are loc în paralel cu un val de islamofobie, din nou o atitudine larg-răspăndită în Europa dinaintea evenimentelor din 7 octombrie.
„Antisemitism, islamofobie, rasism - nu în numele nostru”, transmitea un protestatar francez în 2019.
Musulmanii din Europa se confruntă și ei cu discriminarea și ura violentă, atât din cauza religiei lor cât și pentru că mulți sunt imigranți sau refugiați. Unul din trei musulmani spun că au fost discriminați pe parcursul unui an, iar unul din zece a fost victima unei infracțiuni motivate rasial.
În Austria, de exemplu, în 2023 s-au înregistrat mai multe incidente islamofobe decât în orice an. Nemții tind să nu recunoască incidente de discriminare anti-musulmană ca fiind discriminare, sugerează publicația pe net Euractiv, într-un proiect consacrat islamofobiei în Europa.
Comisia Europeană a înființat un post de coordonator al combaterii islamofobiei în țările membre, lansând și o strategie în acest sens, așa-numitul Plan de la Barcelona, dar criticii spun că și aceasta este insuficient, într-o perioadă când fenomenul este în creștere.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te