AFP notează că noua valoare de referință confirmată de Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice încheie un an în care țările - bogate și sărace - au fost lovite de dezastre pe care oamenii de știință le-au legat de rolul omenirii în încălzirea rapidă a Pământului.
Copernicus a declarat că o perioadă fără precedent de căldură extraordinară a împins temperaturile medii globale atât de sus între ianuarie și noiembrie încât acest an va eclipsa cu siguranță 2023 ca fiind cel mai cald de până acum.
„În acest moment, este efectiv sigur că 2024 va fi cel mai cald an înregistrat vreodată”, a afirmat agenția UE în buletinul său lunar.
Julien Nicolas, cercetător la Copernicus, a declarat pentru AFP că anul 2025 va începe cu temperaturi globale „aproape de nivelul record” și că acest lucru ar putea persista în următoarele câteva luni.
2024 va fi primul an calendaristic cu 1,5 grade Celsius mai cald decât înainte de revoluția industrială, când omenirea a început să ardă cantități mari de combustibili fosili.
Conform datelor provizorii, Copernicus a declarat că până în prezent 2024 a fost cu aproape 1,6 C mai cald decât era „preindustrială”, considerată ca fiind perioada cuprinsă între 1850 și 1900.
Lan de floarea-soarelui uscat de secetă la Becej, Serbia, la 4 septembrie 2024.
Oamenii de știință susțin că riscurile schimbărilor climatice cresc cu fiecare fracțiune de grad și că depășirea diferenței de 1,5 C vreme de câteva decenii ar pune în mare pericol ecosistemele și societățile umane.
În cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice, lumea a convenit să încerce să mențină încălzirea sub pragul de 1,5C.
Directorul adjunct de la Copernicus Climate Change Service, Samantha Burgess, a declarat că un singur an cu o temperatură mai mare de 1,5°C „nu înseamnă că Acordul de la Paris a fost încălcat, dar înseamnă că devin mai urgente ca niciodată acțiuni ambițioase privind clima”.
Încălzire catastrofală
Lumea nu este nici pe departe pe calea cea bună, scrie AFP. În octombrie, ONU a declarat că actualul curs al acțiunilor climatice ar duce la o încălzire catastrofală de 3,1 °C.
Emisiile provenite de la combustibilii fosili continuă să crească, în ciuda promisiunii globale de a „înțărca” lumea de cărbune, petrol și gaze.
În urma arderii, combustibilii fosili eliberează gaze cu efect de seră care cresc temperaturile globale, iar căldura suplimentară este reținută în oceane și atmosferă.
Oamenii de știință susțin că acest efect de încălzire perturbă tiparele climatice și ciclul apei și face ca fenomenele meteorologice extreme să fie mai frecvente și mai violente.
Parcul natural Albufera, de lângă Valencia, sufocat de gunoaiele aduse de viitura din octombrie.
În 2024 s-au înregistrat inundații mortale în Spania și Kenya, furtuni violente în Statele Unite și Filipine și secetă severă și incendii de vegetație în America de Sud.
În total, catastrofele au cauzat pierderi economice de 310 miliarde de dolari în 2024, a declarat luna aceasta gigantul de asigurări Swiss Re, cu sediul la Zurich.
Țările în curs de dezvoltare sunt deosebit de vulnerabile. Până în 2035, ele vor avea nevoie de asistență externă în valoare de 1 300 de miliarde de dolari pe an pentru tranziția lor energetică și pentru a face față schimbărilor climatice.
În cadrul discuțiilor ONU privind schimbările climatice din noiembrie, de la Baku, marii poluatori istorici, responsabili în cea mai mare măsură de încălzirea globală, s-au angajat să adune cel puțin 300 de miliarde de dolari anual până în 2035, o sumă criticată ca fiind extrem de insuficientă.
„Excepțional”
Oamenii de știință spun că perioada în care ne aflăm acum este probabil cea mai caldă din ultimii 125.000 de ani.
2024 a început în perioada de vârf a lui El Nino, un fenomen natural care determină în general, de când lumea, creșterea temperaturilor globale.
Dar oamenii de știință au declarat că El Nino, care s-a încheiat pe la mijlocul anului, nu poate explica, de unul singur, căldura record din atmosferă și din mări.
Urmările secetei provocate de fenomenul El Nino la Mudzi, Zimbabwe, pe 2 iulie 2024.
Nicolas a declarat că sfârșitul fenomenului El Nino nu s-a dovedit a fi „o frână importantă” în ceea ce privește temperaturile globale și că încă nu este clar dacă va urma un fenomen opus, de răcire, cunoscut ca La Nina.
Robert Vautard, un om de știință din cadrul IPCC, organismul consultativ al ONU pentru climă, a declarat pentru AFP că temperaturile încep să scadă, dar „foarte încet, iar cauzele vor trebui analizate”.
Săptămâna trecută, un studiu publicat în revista americană Science a sugerat că lipsa norilor de joasă altitudine ar putea face ca o cantitate mai mică de căldură să se întoarcă în spațiu.
O altă lucrare, din luna mai, a explorat posibilitatea ca combustibilii mai curați din transportul maritim să elibereze mai puține particule de tip „oglindă” în nori, diminuându-le reflectivitatea.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te