Deși scena politică din Republica Moldova a început din nou să clocotească, iar fotoliile membrilor Guvernului Sandu se clatină, e devreme să vorbim despre o rupere a alianței, este de părere analistul politic Victor Ciobanu, citat de TV8. Acesta crede că la etapa actuală alegerile anticipate nu sunt o opțiune convenabilă nici pentru cei din Blocul ACUM, dar nici pentru socialiști, deși anume din direcția stângii de la guvernare se aud tot mai des asemenea mesaje. „Anularea rezultatelor concursului este un lucru benefic, pentru că a recunoaște o greșeală este mult mai bine decât să insiști pe această greșeală, or, am văzut că în urma presiunilor făcute de societate acest punctaj al comisiei a fost publicat și s-a văzut cu ochiul liber că cel puțin un reprezentant delegat de PSRM a încercat să fraudeze aceste rezultate, ceea ce este inadmisibil. În consecință, cred că este o decizie bună”, este opinia lui Victor Ciobanu.
Partidul Socialiștilor așteaptă demisia ministrului justiției, Olesea Stamate, și desemnarea de urgență de către Blocul ACUM a unei persoane care „să fie capabilă să facă o reformă reală a justiției”. Declarațiile au fost făcute după ce ministra justiției a anunțat că va anula rezultatele concursului pentru funcția de procuror general, transmite IPN. „Constatăm că, după mai multe momente confuze, generate de modul în care ministra justiției a gestionat acest concurs, avem parte de un final comico-tragic, care aduce cu sine cel mai mare eșec al actualului guvern”, a declarat deputatul PSRM Vasile Bolea.
Moldova nu se va alătura niciodată NATO, a declarat fostul ministru al Apărării din Moldova, Valeriu Pleșca, citat de Noi.md. El a comentat declarația secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, precum că Ucraina se va alătura NATO, iar toți aliații au fost deja de acord cu acest lucru, transmite Noi.md. Fostul ministru al Apărării din Moldova a menționat că NATO este un bloc militar-politic, iar conducătorul său a făcut o declarație politică. „În conformitate cu Carta organizației, în NATO nu există loc pentru țările pe teritoriile cărora există regiuni de conflict. De aceea eu sunt convins că, dacă se va întâmpla acest lucru, atunci nu prea curând. Și situația geopolitică nu va permite acest lucru”, a subliniat Pleșca.
Despre redefinirea politicii de vecinătate a UE scrie Radu Osipov pentru Radio Chișinău. În material este citat fostul viceministru de externe, Iulian Groza care afirmă că noua agendă europeană ar putea deveni una mai ambițioasă, însă multe lucruri depind de cele 3 state care au acorduri de asociere cu UE. Totuși, până a cere perspectiva aderării, prioritar ar fi aplicarea celor 4 libertăți europene: de circulație a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalului, precizează Groza. „Perspectiva europeană, ea este acolo pentru noi, pentru că există tratatul Uniunii Europene, articolul 49. În virtutea acestui articol, Georgia, Ucraina și R. Moldova pot solicita să devină membri ai Uniunii Europene. Iar până va fi acel moment, sunt foarte multe lucruri pe care putem să le facem.” De altă parte, expertul de la București, Petrișor Peiu, afirmă că Republica Moldova nu poate solicita garanții de aderare, atât timp cât în interiorul Uniunii nu există un consens privind extinderea. „Uniunea Europeană este departe de a relua procesul de extindere. Nu există o coeziune internă pentru așa ceva. Statele nu s-au pus de acord ca să reia acest proces. Să zic, în următorii 10 ani este exclus”, afirmă Peiu.
Expertul Ion Tăbârță a declarat pentru TV8 că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), prin declarațiile din ultima perioadă legate de posibile remanieri ale Guvernului, pune presiune pe partenerii lor de coaliție – blocul ACUM - și încearcă să obțină cât mai multe dividende politice. De această părere este. În opinia lui, solicitările înaintate nu înseamnă neapărat că socialiștii vor obține remanierile respective. „Socialiștii au simțit acest moment de slăbiciune, de derută al blocului ACUM că a pierdut Primăria municipiului Chișinău și joacă cât mai mult politic, este evident. Dar nu este exclus și să dorească la modul real să se infiltreze în actul al guvernării fie prin divizarea unor ministere, fie altfel”, a menționate Ion Tăbârță.
Într-un comentariu pentru portalul Media Azi, jurista Tatiana Puiu a scris că mai mulți jurnaliști s-au arătat nemulțumiți de faptul că în recenta campanie electorală Codul electoral i-a obligat să organizeze dezbateri, pe care însă candidații le-au ignorat. Autoarea precizează că libertatea de a primi informații de la presă permite publicului larg să aibă o imagine adecvată şi să-şi formeze o opinie critică cu privire la societatea în care trăiește şi la autoritățile care îl guvernează. Iar libertatea jurnalistului de a primi informația oficială de la „prima sursă”, precum este candidatul electoral, determină esențial capacitatea mass-media să-şi exercite funcția sa de „câine de pază” al democrației, scrie Puiu. „Cert este că instituirea unor reguli de joc nocive de către politicieni şi funcționarii cu factor de decizie în timpul campaniilor electorale pentru mass-media au un impact negativ și asupra alegătorilor”, conchide autoarea.