Asta deși o asemenea măsură ar putea duce, într-un scenariu sumbru pentru „Bibi”, la căderea propriului guvern, care se bazează pe sprijinul partidelor conservatoare.
Netanyahu a făcut anunțul privind posibilul sfârșit al excepțiilor de care s-au bucurat evreii ultra-ortodocși în cadrul unei conferințe de presă ținută joi.
„Vom stabili prioritățile noastre privind înrolarea persoanelor ultra-ortodoxe în forțele armate și serviciul național civil. Vom determina și căi pentru a implementa aceste obiective”, a declarat premierul, conform Reuters.
În 2018, Curtea Supremă a Israelului a anulat o lege ce permitea excluderea bărbaților ultra-ortodocși de la înrolarea în forțele armate, invocând necesitatea ca povara serviciului militar să fie împărțită de întreaga societate israeliană.
Parlamentul israelian nu s-a învrednicit însă să reformeze legislația la noile realități, iar o decizie temporară de menținere a excepției pentru persoanele ultra-ortodoxe urmează să expire în luna martie.
Netanyahu, presat de armată și propria coaliție
Partidele ultra-ortodoxe joacă un rol important în coaliția ce îi asigură lui Netanyahu o majoritate la limită în Parlament, alături de partidele naționaliste de extremă-dreapta. În trecut, aceste formațiuni și-au acordat susținerea pentru diverse guverne tocmai cu condiția ca excepția de la înrolare să fie menținută.
Dar recent, promisiunea ministrului israelian al apărării, Yoav Gallant, de a aplica dreptul de veto pentru o lege ce ar permite continuarea aplicării acestor excepții, l-au făcut pe Netanyahu să cedeze pe acest aspect. Gallant a amenințat că își va menține veto-ul până când guvernarea nu va accepta un plan de înrolare a evreilor ultra-ortodocși.
„Recunoaștem și îi sprijinim pe cei care își dedică viața studierea Sfintei Scripturi evreiești, dar, cu toate acestea, fără existența fizică, nu putem vorbi de existență spirituală”, a spus Gallant în această săptămână.
Oficialul susține că subiectul excepției militare a fost „o provocare națională timp de 75 de ani”, dar Israelul se confruntă în prezent cu provocări cu care nu s-a întâlnit în ultimele decenii, fapt pentru care trebuie să fie luate „decizii fără precedent”.
Gallant a insistat că va promova doar un plan care va fi aprobat de toate partidele din coaliție, inclusiv de cele ultra-ortodoxe.
Anunțul lui Gallant a „iritat” partidele ultra-ortodoxe, care însă nu au reacționat oficial încă, notează The Jerusalem Post. O sursă din cadrul acestor formațiuni, a declarat pentru presa israeliană că premierul Netanyahu trebuie să găsească o soluție „dacă vrea să rămână în funcție până în vară”.
De cealaltă parte, această intenție a provocat proteste de stradă, unele violente, în mai multe orașe cu comunități ultra-ortodoxe din Israel.
O dezbatere veche
Excepțiile oferite evreilor ultra-ortodocși au readus în discuție un subiect care provoacă tensiuni între cetățenii seculari ai Israelului, mulți dintre ei înrolați și trimiși pe front în Fâșia Gaza.
De cealaltă parte, evreii ultra-ortodocși invocă dreptul lor de a studia în seminare, în locul serviciului militar standard de trei ani. Unii susțin că modul lor de viață religios intră în contradicție cu cel promovat de armată, în timp ce alții se opun din motive ideologice.
Minoritatea ultra-ortodoxă a Israelului reprezintă 13% din populația totală de 9,3 milioane de locuitori. Proporția lor este de așteptat să crească la 19% până în 2035, grație ratei înalte a natalității din rândurile lor.