Moartea lentă a Mării Aral

Un monument dedicat victimelor celui del-al doilea război mondial reamintește acum și de marea al cărei mal începea aici.

Acum câteva deceni, acest pământ era acoperit de ape.

Așa-numitul cimitir de vapoare de lîngă orașul uzbek Moynok se micșorează din cauză că cea mai mare parte a foste flote de pescuit a fost dată la fier vechi.

Multe din satele pescărești și așezările de pe maluriel Mării Aral s-au stins o dată cu ea.

Acest pește era cândva simbolul orașului Moynoq. Acum servește doar la a aminti ce a fost odată.

Fostă locuință de pescar.

An old fish-canning facility -- now defunct. 

În aceatsă clădire au funcționat un cinematograf și un club local.

Fiare ruginite pe ceea ce a fost cândva fundul Mării Aral.

Ce a mai rămas din ce a fost cândva Marea Aral poate fi văzut la orizont.