„I’ll be back!”. „Mă voi întoarce!”, promitea Joe Biden mulțimii adunate în centrul Chișinăului în 2011. Sigur că la aceea vreme și mai ales după traiectoria pe care a avut-o Republica Moldova ulterior, era greu de imaginat o fructificare a acelei promisiuni. Drumurile erau, de altfel, pavate pentru returnarea altcuiva.
Se va întâmpla, însă, acum, chiar dacă nu neapărat ar fi vorba de o revenire fizică? Ce așteptări por exista și pentru Republica Moldova odată cu instalarea celui de-al 46-lea președinte american? O convorbire la această temă – peste câteva minute – cu analistul politic și istoricul de la București Armand Goșu.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul matinal cu istoricul Armand Goșu
Europa Liberă: Dle Goșu, la Casa Albă se schimbă stăpânul. Înseamnă asta că Republica Moldova va fi pusă la adăpost de către noua administrație și o va proteja de pretențiile stăpânului de la Kremlin?
Armand Goșu: „Înseamnă o schimbare de echipă la Casa Albă, iar noua echipă, începând chiar cu șeful statului venit în Statele Unite, Joe Biden, e o echipă mult mai sensibilă la problemele Europei de Est și privește mult mai bine dosarul Republicii Moldova. Președintele Biden a fost la Chișinău, știe unde se află Moldova pe hartă, ceea ce pentru un președinte american care are de făcut față la atât de multe dosare foarte complicate nu e puțin lucru, continuând cu dna Nuland la Departamentul de Stat și cu viitorul șef al CIA, William Burns, fost ambasador la Moscova.”
Europa Liberă: Dar cineva i-ar putea șopti la ureche că, între timp, de la vizita sa la Chișinău, unde a făcut baie de mulțime, Republica Moldova n-a prea performat pe calea integrării europene sau asimilării normelor democratice, iar la închiderea cortinei Igor Dodon i-a tras preșul de sub picioare ambasadorului și i-a luat terenul pentru ambasadă? De ce ar avea simpatii Biden, pentru promisiuni numai?
(Echipa Biden) e mult mai sensibilă la problemele Europei de Est și privește mult mai bine dosarul Republicii Moldova.
Armand Goșu: „Și simpatii, dar și interes pentru Republica Moldova. Și interesul pentru un anumit dosar e ceva, iar simpatiile sunt altceva. Eu cred că totuși cineva care a constatat situația de la Chișinău, chiar dacă 10 ani în urmă, în continuare va privi cu un ochi mai atent la ce se întâmplă astăzi acolo. Sigur că Republica Moldova n-a evoluat neapărat într-o direcție conform așteptărilor, dar asta nu înseamnă că noua administrație de la Washington va fi atât de dezamăgită încât să nu mai vrea să audă de Republica Moldova. Nu! Eu sunt mult mai optimist în legătură cu mai multe dosare din Europa de Est care vor fi în atenția noii administrații și printre aceste dosare cu siguranță se află și Republica Moldova, pe unul din ele scrie mare MOLDOVA.”
Europa Liberă: Dar asta înseamnă să se confrunte cu „russki mir”, cu Kremlinul?
Armand Goșu: „Păi este clar. Aseară (la noi), de pildă, la dezbaterile din Congres cu noul șef al Departamentului de Stat, din dezbateri a rezultat foarte clar că Statele Unite sunt foarte îngrijorate de ceea ce se întâmplă în Rusia în acest moment, discutându-se pe marginea cazului Navalnîi. În același timp, presa americană, opinia publică americană e interesată de evoluțiile politice din Rusia, iar noua administrație democratică de la Washington nu vrea să se repete, să spunem, interferențe rusești în jocurile politice interne americane, să planeze asupra unor alegeri generale suspiciunea că sunt fraudate cu sprijin rusesc, cum s-a întâmplat cu alegerile din 2016.”
Europa Liberă: Să formulez întrebarea poate cam simplist – Biden, administrația sa va fi mai dură în relația cu Kremlinul decât Trump, care uneori mima jocuri de mușchi?
Armand Goșu: „Cu siguranță va fi mai dură și va fi formată din oameni mult mai competenți pe dosarul Republica Moldova, Ucraina, Federația Rusă, Belarus, fără îndoială.”
Europa Liberă: Chiar înainte de inaugurarea lui Biden, Navalnîi este arestat și Kremlinul cumva jalonează relația cu Occidentul, în general. Vă întreb dacă în relația lui Navalnîi cu Occidentul îi va fi mai ușor să fie sprijinit și în ce măsură va influența lucrarea, noua demascare a Kremlinului, va impulsiona cumva viața politică din Rusia?
Armand Goșu: „Rusia n-a funcționat și nu funcționează, și pe termen scurt exact nu va funcționa după niște paradigme de înțelegere occidentală.
Filmul despre Medvedev, ancheta despre Medvedev are 37 de milioane de vizualizări, o audiență incredibilă de vizualizări și nu s-a tradus neapărat în votul la urne. În același timp, filmul abia lansat despre palatul lui Putin a făcut câteva milioane de vizualizări în doar 12 ore. Deci, sigur, există un interes pentru materialele astea, sigur că nu vedem Rusia cum o vedeam înainte de anchetele jurnalistice pe teme de corupție făcute de Navalnîi și de fundația lui.
În același timp, e foarte dificil de spus la vot cum se va contabiliza totul, va ieși Putin consolidat cu Rusia Unită de aici sau va pierde și, dacă va pierde, în favoarea cui va pierde. Deocamdată, noi observăm că Rusia urmează modelul Belarus, va încerca Putin, cum a fost și în Belarus, să omoare dinainte orice posibil contracandidat, orice posibil partid de opoziție, orice posibilă alternativă politică la persoana lui. Alegerile din acest an, din septembrie sunt foarte importante, pentru că Duma care va rezulta de pe urma acestor alegeri va fi Duma, camera inferioară a parlamentului care se va implica în transferul de putere, dacă va avea loc în 2024 sau Putin va decide că va candida pentru un al cincilea mandat. Deci, se tensionează foarte tare situația politică din Rusia.
Sigur că Navalnîi și dezvăluirile lui dau o nouă dinamică vieții politice din Rusia.
Sigur că Navalnîi și dezvăluirile lui dau o nouă dinamică vieții politice din Rusia, dar eu n-aș putea să spun dacă Navalnîi personal sau altcineva are de câștigat de pe urma acestei dinamici. Cert este că vor veni pentru Putin zile foarte grele.”
Europa Liberă: Acum dacă ne uităm la filmul, în special ultimul la care facem trimitere, în care se vorbește cu text deschis că Putin își plătește amantele, rudele amantelor, marile averi adunate le pune în buzunarele rudelor, Navalnîi, de fapt, prin acest film în mod deliberat construiește un discurs adresat rușilor care nu sunt ahtiați după democrație. El nu le spune: haideți să facem o democrație veritabilă în care poporul să-și ia țara înapoi, el spune: ăștia ne fură, voi plătiți impozite, trăiți în mizerie, dar banii ajung în buzunarele oligarhilor sau amantelor. Și atunci, în mod normal, Dvs. care știți foarte bine acest spațiu, credeți că este eficient un asemenea discurs? Dacă ar apuca-o pe principii și valori democratice, sigur n-ar reacționa publicul rusesc, dar genul acesta de mesaj îi poate enerva pe trăitorii de după Ural?
Rusia merge pe acest drum al unei izbucniri mari a societății, care e tot mai nemulțumită.
Armand Goșu: „Eu sunt convins că da. Marea problemă este că aceste filme nu se pot vedea pe televiziunile din Rusia, or, zeci de milioane de ruși sunt prizonierii televiziunilor de stat, care sunt controlate politic. Tipul acesta de mesaj merge nu doar în Rusia, ci și în alte spații, revoluțiile – și cea americană, și cea franceză – au început de la teme de tipul ăsta, de la o elită politică coruptă care trebuie răsturnată. Dacă nu putem să o răsturnăm, dacă ea nu se poate reforma, atunci mergem cu furcile peste ea și o răsturnăm, tăiem capetele regilor sau ne declarăm independența. Așa încep revoluțiile. Că va izbucni într-un an, că va izbucni ceva dramatic în doi ani sau că elita politică actuală din Rusia va găsi resursele, temându-se de o revoluție, să reformeze ceva din sistem, asta nu știm. Cert este că Rusia merge pe acest drum al unei izbucniri mari a societății, care e tot mai nemulțumită, care află, își confirmă, bănuiesc, din tot mai multe surse că e furată, e abandonată, e mințită și că doar stoarcerea resurselor statului, asta este principala ocupație a elitei care de 20 de ani conduce Rusia.”