Ministerul Apărării de la Chişinău şi-a prezentat astăzi planurile de trecere la o armată de profesie şi de eliminare treptată a recrutării. Demararea reformei a fost dispusă cu o lună şi jumătate în urmă de liderul principalului partid de guvernământ, Vlad Plahotniuc, care a invocat „sumele mari de bani” pe care le-ar plăti tinerii pentru a scăpa de serviciul militar. Dezbaterea de astăzi a arătat, însă, că de lacune nu este lipsită nici propunerea autorităţilor.
Your browser doesn’t support HTML5
„Armata profesională” în dezbatere publică
Din luna martie încoace de când liderul partidului democrat lansase reforma au existat destul de multe critici. Şi asta nu pentru că armata moldoveană nu ar avea nevoie de schimbare. Preocuparea esenţială a scepticilor e ca transformarea decisă să nu se soldeze cumva cu reducerea capacităţii de apărare a ţării, într-o vreme în care ar fi cel mai primejdios să se întâmple aşa ceva.
Pentru mulţi experţi, inclusiv unii care au participat la dezbaterea de astăzi, un buget al armatei care abia ajunge la 0,4 din PIB, salariile mici din armată necompetitive cu cele din economie şi perspectivele neclare ca ele să crească, dotările minime cu tehnică făcute exclusiv din donaţii - sunt semne că odată cu eliminarea celor existente, autorităţile ar putea să nu aibă ce pune în loc.
A răspuns astăzi Ministerului Apărării la aceste rezerve?
Igor Munteanu, director al IDIS Viitorul, care a participat la dezbatere, crede că nu:
„Cele mai acute întrebări sunt legate de bugetul alocat în anii următori, în ce măsură ritmul de creştere economică a R. Moldova oferă satisfacţie celor care aşteaptă o m ai bună finanţare pentru forţele armatei. Or, datele problemei sunt complicate. Totuşi nu avem o claritate pe marginea studiilor de fezabilitate care s-au făcut. Militarii care au făcut această deschidere la evenimentul de azi au spus că există un plan foarte bine elaborat, dar secretizat. Respectiv, nu ne putem da seama dacă analiza cost-beneficiu este favorabilă acestei schimbări importante. Este adevărat, toate armatele din lume încearcă să devină mai profesioniste. Dar renunţarea la serviciul de recruţi ridică întrebarea legăturii dintre populaţie şi armată. Sau, dacă se schimbă priorităţile politice ale guvernului viitor, în ce măsură cadrul juridic existent va permite revenirea la serviciul obligator. Adică, foarte multe probleme care arată un caracter vag pe care se doreşte să se mişte.”
Radu Burduja, secretar general de stat în ministerul apărării, a lăsat de înţeles că autorităţile militare mizează pe faptul că în anii reformei guvernul şi parlamentul nu se vor eschiva de la a mări bugetul armatei, ba chiar s-a arătat sigur că acest lucru se va întâmpla.
„Este prevăzută o creştere graduală a bugetului. În anii următori va fi foarte uşor de urmărit şi de văzut dacă a fost o acţiune populistă sau una foarte argumentată. Dar, pe de altă parte, o sumă aruncată peste o instituţie trebuie şi absorbită. Dacă anul viitor ar veni 2% din PIB, noi nu am fi capabili s-o valorificăm. De aceea, noi vorbim despre o creştere graduală.”
O clarificare, s-ar putea singura la ziua de azi, pe care o aduce programul „Armata profesională” prezentat de Ministerul Apărării e că procesul de renunţare la recruţi şi înlocuirea lor cu militari de meserie ar urma să dureze trei ani şi să se încheie în 2020, cel târziu 2021. În paralel, armata ar urma să-şi schimbe structura, sistemul de logistică, cel de salarizare, infrastructura militară şi nivelul de dotare cu tehnică şi muniţii. Planul nu e însoţit, aşa cum s-a văzut în dezbaterea de astăzi, şi de vreo estimare a costului reformei. Cifrele avansate de experţi variază între 650 de milioane şi 2 miliarde de lei, nevoi pentru bugetul unei armate trecute pe nou. Actualmente, R. Moldova cheltuie cu armata sa anual în jur de 400 de milioane.