Armenia și Azerbaidjanul se acuză reciproc de încălcarea armistițiului de-a lungul graniței comune, înainte de o nouă rundă de discuții între cei doi rivali.
Noile tensiuni apar în contextul în care ministrul armean de externe Ararat Mirzoian și omologul său azer Jeihun Bairamov se vor întâlni la Washington pe 7 noiembrie pentru discuții de pace găzduite de secretarul de stat american Antony Blinken.
În timp ce Moscova este tot mai izolată pe plan internațional din cauza invaziei în Ucraina, Statele Unite și țările europene și-au intensificat eforturile de mediere a discuțiilor dintre Armenia și Azerbaidjan.
Forțele azere au deschis focul asupra pozițiilor armenești „în sectorul estic al frontierei armeano-azere", a precizat Ministerul armean al Apărării într-un comunicat. În declarație se precizează că „nu există victime, iar situația pe linia frontului a fost relativ stabilă” la începutul zilei de 7 noiembrie.
La 7 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut apel la ambele părți să se „abțină de la acțiuni și pași care ar putea duce la o escaladare a tensiunilor".
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu prim-ministrul armean Nikol Pașinian și cu președintele azer Ilham Aliev în stațiunea rusă Soci, situată la Marea Neagră, pe 31 octombrie, la o lună după cele mai grave confruntări între vecinii din Caucaz care au declanșat în 2020 un război sângeros.
Armenia și Azerbaidjanul se află de ani de zile în conflict din cauza regiunii separatiste Nagorno-Karabah. Separatiștii susținuți de Armenia au cucerit regiunea cu populație majoritar armeană din Azerbaidjan în timpul unui război la începutul anilor 1990, în care au murit aproximativ 30.000 de persoane.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
Războiul din 2020 a durat șase săptămâni și a ucis mii de oameni de ambele părți înainte de o încetare a focului mediată de Rusia, ceea ce a dus la pierderea de către Armenia a controlului asupra unor părți din regiunea care face parte din Azerbaidjan, și asupra a șapte districte adiacente.
În cadrul armistițiului, Moscova a desfășurat aproximativ 2000 de soldați în regiune pentru a servi drept forțe de menținere a păcii.
Davit Babayan, un ministru de facto al afacerilor externe din Nagorno-Karabah, a respins rapoartele apărute în Azerbaidjan la sfârșitul săptămânii trecute cu privire la faptul că trupele rusești de menținere a păcii ar fi efectuat livrări de arme în regiune.
Babaian a calificat drept „terorism informațional” informațiile referitoare la transferul de echipamente militare către Nagorno-Karabah prin coridorul Lachin, care leagă regiunea de Armenia și este controlat de forțele ruse de menținere a păcii. El a afirmat că Azerbaidjanul s-ar folosi de aceste informații ca pretext pentru o nouă provocare împotriva etnicilor armeni din regiune, pentru „a submina acordul” privind coridorul Lachin. „Firește, nu a fost transportat niciun echipament militar, deoarece există camere de luat vederi. Totul este sub supraveghere”, a declarat Babaian.
### Vezi și... ### UE cere anchetarea unor posibile crime de război în conflictul dintre Armenia și AzerbaidjanMisiunea rusă de menținere a păcii din Nagorno-Karabah a anunțat pe Telegram, pe 5 noiembrie, că în Nagorno-Karabah au fost livrate 12 tone de marfă umanitară . Partea rusă a declarat că trupele de menținere a păcii au predat deja produse de primă necesitate și pachete cu alimente pentru 324 de familii din zona Martuni din Nagorno-Karabah.
Suspiciunile cu privire la transporturi au fost ridicate de un videoclip postat pe internet în aceeași zi, în care se pretinde că mai multe camioane cu inscripția „Armata rusă” ies dintr-un avion de marfă de pe un aeroport din Erevan îndreptându-se către Nagorno-Karabah.
Rețelele de socializare din Azerbaidjan susțin, de asemenea, că autoritățile de la Baku ar fi interzis unui avion al forțelor aeriene ruse să zboare către Armenia prin spațiul aerian azer și că aeronava, care ar fi transportat arme, a trebuit să facă un ocol pentru a ajunge în Armenia prin Iran.
Oficialii de la Baku, Moscova sau Erevan nu au făcut deocamdată niciun comentariu pe această temă.