De la prăbușirea Uniunii Sovietice, în urmă cu mai bine de trei decenii, Armenia și Azerbaidjan, vecini rivali din Caucazul de Sud, au purtat două războaie care au ucis zeci de mii de oameni și au strămutat alte sute de mii.
Acum, liderii lor par pregătiți să semneze în sfârșit un tratat de pace menit să pună capăt ostilităților. Ele s-au concentrat asupra regiunii Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, populată de armeni, pe care Baku a recucerit-o de la separatiștii armeni în septembrie 2023, în urma unei ofensive fulger.
„Acest anunț semnalează o oportunitate reală de a finaliza și semna mult-așteptatul tratat bilateral", a declarat Richard Giragosian, directorul Centrului de Studii Regionale, un think tank independent din Erevan.
Richard Giragosian
Baku și Erevan au anunțat săptămâna trecută că au finalizat textul acordului istoric de pace, deși rămâne neclar când anume liderii lor îl vor semna.
El este văzut ca un progres semnificativ în vederea încheierii unui conflict prelungit într-o regiune în care Statele Unite, Rusia, Uniunea Europeană, Turcia și Iranul își dispută influența.
În cadrul acordului, cei doi vecini vor stabili relații oficiale, iar Erevanul va recunoaște suveranitatea Azerbaidjanului asupra Karabahului, după ce i s-a opus încă din 1991.
După toate aparențele, cele două părți au căzut de acord asupra celei mai dificile probleme: eliminarea unei referiri din constituția Armeniei la declarația sa de independență din 1991, care susține pretențiile teritoriale ale Erevanului asupra regiunii disputate.
Referendumul ar putea fi un obstacol
Însă un amendament la constituția armeană ar necesita un referendum național care ar putea întârzia încheierea acordului.
Cu toate acestea, Giragosian susține că, în absența unor dispute de ultim moment, acordul „oferă o șansă de a depăși impasul în care se află dialogul diplomatic dintre Armenia și Azerbaidjan".
Modificările constituționale nu vor putea fi făcute înainte de luna iunie a anului viitor, a mai spus el.
Rauf Mirgadirov
Unii analiști văd în această chestiune un potențial obstacol. Analistul politic azer Rauf Mirgadirov a declarat că acest interval de timp ar împiedica probabil materializarea în curând a acordului de pace.
„Dacă documentul nu garantează recunoașterea reciprocă a integrității teritoriale, atunci nu este un acord de pace adevărat, indiferent de denumirea sa", a insistat Mirgadirov.
El a mai spus că un acord de pace cuprinzător „necesită recunoașterea necondiționată a integrității teritoriale a fiecăruia" dintre semnatari.
Reacții internaționale
Vestea acordului a fost primită cu optimism la nivel internațional.
Washingtonul a lăudat Baku și Erevan pentru încheierea discuțiilor privind un „tratat de pace istoric".
„Aceasta este o oportunitate pentru ambele țări de a întoarce pagina unui conflict vechi de decenii, în conformitate cu viziunea președintelui [Donald] Trump pentru o lume mai pașnică", a declarat secretarul de stat american, Marco Rubio, într-o declarație din 14 martie.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că această evoluție „ar trebui să deschidă calea pentru o pace durabilă în Caucazul de Sud".
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a numit acordul „un pas decisiv către normalizarea deplină a relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan și deschiderea regiunii."
Ministrul de Exerne al R. Moldova, Mihai Popșoi, a spus că „acest lucru ar trebui să aducă stabilitate și prosperitate întregii regiuni și să aibă reverberații pozitive dincolo de Caucaz”.
La Erevan și Baku, locuitorii și-au exprimat sentimente amestecate cu privire la acord, neîncrederea și scepticismul persistent umbrindu-le speranțele pentru pace și un nou început.
„Nu va schimba nimic", a declarat pentru Europa Liberă la Erevan un bărbat care a refuzat să își dea numele. „Ce acord a fost vreodată mai mult decât simple cuvinte pe hârtie? De ce ar fi acesta diferit?"
„Dacă va fi pace, asta deja va fi bine pentru oameni", a declarat, în schimb, o femeie din capitala armeană, care, de asemenea, a cerut să nu fie numită. „Nu va fi niciun război. Va fi mai bine".
O femeie în vârstă din Baku a declarat că ar fi foarte fericită dacă acordul va aduce o pace durabilă. „Să nu le fie frică mamelor, să nu le fie frică copiilor", a declarat ea pentru redacția azeră a Europei Libere.
Un bărbat din Baku a declarat că azerii au puțină încredere în angajamentul Armeniei față de un acord de pace. „Sperăm în bine, dar va fi foarte dificil", a anticipat el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te