„Atac la libertatea de exprimare”: Legea „agentului străin”, dezbătută în Georgia

Activiștii și alte persoane au criticat proiectul de lege ca fiind un act de sabotaj al aspirațiilor Georgiei de a candida la UE și un atac la adresa libertății de exprimare.

Coridoarele clădirii parlamentului georgian au fost blocate pe 20 februarie, când mai mulți jurnaliști și activiști pentru drepturile omului, cu pancarte pe care scria „Nu! legii lui Putin”, au organizat un protest. Înăuntru, parlamentarii georgieni s-au reunit pentru a decide dacă să înregistreze controversatul proiect de lege privind „agenții străini”.

Proiectul, care copiază o lege similară adoptată de Rusia în 2012, ar cataloga organele de presă, ONG-urile și alte organizații ale societății civile care primesc mai mult de 20 % din finanțare din surse străine drept „agenți de influență străină”, cerându-le să se înregistreze într-un registru al agenților de influență străină. În caz contrar, ar urma să fie aplicate amenzi de până la 25 de mii de lari (9.400 de dolari).

Proiectul de lege, care a fost acum aprobat pentru examinare, a fost criticat de observatori ca fiind un act de sabotaj la adresa aspirațiilor Georgiei de a candida la UE și un atac la adresa libertății de exprimare, alimentând îngrijorarea că va duce la o reprimare a libertăților civile similară celei din Rusia.

Președinta georgiană, Salome Zourabicivili, a avertizat că proiectul de lege aduce țara „mai aproape de modelul rusesc defectuos și nu de modelul european", într-o declarație publicată de administrația prezidențială.

Jurnaliști protestează în interiorul parlamentului pe 20 februarie.

Departamentul de Stat al SUA și-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la acest proiect, afirmând că adoptarea sa ar putea „submina integrarea euroatlantică a Georgiei”.

Vorbind cu reporterii la Washington la 15 februarie, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat că legislația propusă „ar stigmatiza și reduce la tăcere vocile independente și pe cetățenii Georgiei care-și doresc să construiască un viitor mai bun pentru propriile comunități”.

Proiectul de lege a fost depus în parlament de Puterea Poporului, un partid antioccidental desprins din partidul „Visul georgian”. Partidul s-a format în august 2022, stârnind îngrijorarea că astfel de facțiuni politice marginale încep să câștige teren, devenind tot mai influente în procesul de elaborarea a politicilor georgiene.

„Proiect este modul în care concepe majoritatea politică să blocheze activitatea organizațiilor și a oamenilor independenți, să-i forțeze să accepte acest statut rușinos și să-i declare dușmani ai statului", spune Natia Kapanadze, director al Media ombudsman, un organism local de monitorizare a presei. „Adoptarea legii va fi un semn al dominației rusești în Georgia. Vom pierde treptat asociați, parteneri străini și viitorul european al statului georgian. Acesta este un moment foarte critic și istoric pentru statul georgian.”

Puterea Poporului susține că proiectul de lege privind agenții străini este o încercare de a face mai transparente sursele de venit ale ONG-urilor și ale mass-mediei, despre care susține că „urmăresc să influențeze deciziile publice”. Cu toate acestea, cei care lucrează în organizații care primesc fonduri din surse străine spun că informațiile despre sursele lor de finanțare sunt deja transparente și disponibile publicului.

Dezvoltarea presei libere de când Georgia și-a câștigat independența după prăbușirea Uniunii Sovietice a fost departe de a fi ușoară. Prezența polarizării politice, care desfigurează cultura politică georgiană și împiedică adesea dialogul constructiv pe teme politice, a influențat puternic și presa din Georgia. Având în vedere că multe instituții sunt finanțate de guvern, organele de presă georgiene sunt adesea partizane, tonul și ideologia politică a unei instituții fiind adesea stabilite în funcție de loialitatea față de Visul georgian, formațiune aflată la guvernare, sau față de opoziție.

„Presa independentă nu are o istorie lungă în Georgia”, spune Tazo Kupreișvili, editorul publicației de știri în limba georgiană Netgazeti. Înființat în 2010 cu ajutorul unor subvenții de la Fundația pentru o Societate Deschisă, Netgazeti este unul dintre puținele mijloace de informare independente rămase în Georgia. De-a lungul anilor, Netgazeti a primit sprijin din partea unor organizații precum Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), BBC din Marea Britanie și Deutsche Welle din Germania, care oferă fie subvenții directe, fie programe de formare în jurnalism pentru reporterii locali.

„Sprijinul lor a fost de mare ajutor pentru noi”, spune Kupreișvili. „În mod ideal, o organizație media ar trebui să se poată finanța singură, dar, în cazul nostru, întreprinderile mici nu au bani pentru publicitate, iar organizațiile mari sunt de obicei apropiate de guvern și, prin urmare, nu doresc să finanțeze presa critică. Singura noastră modalitate de a supraviețui este să obținem granturi de la organizații internaționale pentru a ne menține independența."

Proiectul de lege riscă să pună și mai mult în pericol aspirațiile Georgiei de aderare la UE. După ce a făcut o piruetă politică în zilele care au urmat începerii invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022, guvernul georgian și-a accelerat depunerea cererii de aderare la UE, programată pentru 2024, și a solicitat statutul de membru al UE împreună cu celelalte două țări (Ucraina și Moldova) din așa-numita Troică de asociere. Cândva fruntașă între cele trei, Georgia a rămas acum în urmă, Comisia Europeană amânând statutul de membru al Georgiei și publicând o listă de 12 recomandări pe care Georgia trebuie să le adopte pentru a-i fi luată în considerare cererea de aderare. Printre aceste recomandări se numără o directivă care prevede „eforturi mai mari pentru a garanta o presă liberă, profesionistă, pluralistă și independentă”.

Fondat de Bidzina Ivanișvili, un oligarh cu legături la nivel înalt în Rusia, Visul Georgian a ajuns la putere în 2012, după ce l-a înlăturat pe fostul președinte pro-occidental Mihail Saakașvili și partidul său, Mișcarea Națională Unită. Deși și-a păstrat în public o fațadă de aspirații europene pentru țară, Visul Georgian s-a îndepărtat tot mai mult de orientarea sa occidentală asumată anterior. Cu doar câteva săptămâni înainte ca Comisia Europeană să ia o decizie cu privire la cererea Georgiei de obținere a statutului de țară candidată, un jurnalist de opoziție de profil înalt a fost încarcerat, iar modificări controversate ale codului penal au fost adoptate în grabă, împotriva recomandărilor UE.

„Legea propusă este îngrozitoare", spune jurnalista Mariam Nikuradze, directoare executivă la OC Media, o publicație de știri în limba engleză care furnizează știri din zona caucaziană și care primește peste 90 la sută din finanțare din surse străine. „Nu este bună pentru aspirațiile Georgiei la UE, mai ales pentru că ne așteptăm ca statutul nostru de candidat să fie revizuit din nou la sfârșitul anului. Și, bineînțeles, este teribil pentru libertatea de exprimare și pentru presă. Acum este clar că guvernul face totul pentru a îndepărta Georgia de posibilitatea de aderare la UE."

În cazul în care proiectul de lege va fi promulgat, OC Media ar fi un candidat pentru statutul de „agent străin” și, în calitate sa de director executiv, Nikuradze va fi nevoită să înregistreze OC Media ca agent străin. „Mi se va pune această etichetă. Astfel, Ministerul Justiției va putea verifica toate tranzacțiile mele. Nu-mi place ideea că guvernul va verifica tot ceea ce fac. Sunt o jurnalistă. Ar trebui să fie invers".

Extinderea domeniului de aplicare a legii privind agenții străini în Rusia în ultimul deceniu sporește îngrijorarea cu privire la limitele aplicării legii în Georgia.

În Rusia, legislația inițială din 2012, care viza ONG-urile și grupurile de apărare a drepturilor omului, a fost extinsă de atunci pentru a viza organizațiile media, jurnaliștii individuali, vloggerii de pe YouTube și practic orice persoană care primește bani din afara Rusiei și care, în ochii Kremlinului, exprimă o opinie politică.

Daria Apahoncici, o activistă și voluntară rusă care predă limba rusă refugiaților și femeilor migrante, s-a mutat la Tbilisi după ce a părăsit Rusia în urmă cu doi ani, când s-a trezit etichetată ca agent străin.

„În Rusia, această lege a început cu organizațiile, iar după câțiva ani au schimbat legea și acum se aplică și persoanelor fizice”, spune Apahoncici. „Nu este o idee bună. Lucrurile nu se vor opri aici”.

Daria Apahoncici, activistă și voluntară din Rusia care predă limba rusă refugiaților și femeilor migrante, s-a mutat la Tbilisi după ce a părăsit Rusia în urmă cu doi ani, când s-a trezit etichetată ca agent străin.

Contradicția dintre introducerea legii și recomandările UE pentru o eventuală candidatură a Georgiei va reduce și mai mult șansele Georgiei de aderare la UE, spun analiștii.

„Ea va afecta și mai mult reputația internațională deja zdruncinată a Georgiei și va consolida autoritarismul emergent”, spune Kornely Kakacia, director al think tank-ului Institutul Georgian de Politică. „După ce a marginalizat efectiv opoziția politică din Georgia, scopul real al acestui proiect de lege este de a face același lucru cu societatea civilă și cu presa independentă. Este un pas care va afecta în mod negativ statutul de candidat la UE pe care Georgia se așteaptă să-l primească la sfârșitul anului.”

Pe 21 februarie, aproape 300 de ONG-uri și instituții media din Georgia au publicat o declarație comună prin care au condamnat legislația propusă și au declarat că „legea rusă nu reprezintă voința Georgiei”.

„Este important să înțelegem că, dacă acesta este începutul aceluiași proces ca și cel pe care l-am avut în Rusia, atunci ce va urma va fi îngrozitor”, spune Apahoncici.