Your browser doesn’t support HTML5
Atuurile nordice ale Alianței Nord-Atlantice
Dincolo de aspectul geopolitic sau de cel care ține de descurajarea morală a adversarului (Putin spunea că vrea să oprească extinderea NATO și se trezește acum cu o Alianță militară occidentală mai solidă ca oricând), mulți pun întrebarea care ar fi beneficiile practice, concrete, ale NATO pentru a primi ca noi membri Finlanda și Suedia.
Asta, mai ales după ce Rusia a avertizat că o asemenea decizie, care ar pune capăt neutralității tradiționale a Finlandei și Suediei, ar putea avea serioase consecințe.
Rusia a făcut cunoscut că se împotrivește în special desfășurării de infrastructuri militare NATO pe teritoriul potențialilor viitori membri. Adevărul este că cele două țări nordice nu vor fi doar beneficiare de securitate din partea NATO, ci că vin la rândul lor cu serioase atuuri.
Finlanda are 870.000 de rezerviști
Cele două țări nu vin în NATO cu mâinile goale. Primirea Finlandei va duce la dublarea lungimii frontierelor Alianței cu Rusia, trecând de la 1.215 km la 2.555 km.
Apoi, dacă Finlanda, țară cu 5,5 milioana de locuitori, nu are decât 12.000 de militari de profesie activi, în schimb poate conta pe 870.000 de rezerviști, dintre care 280.000 mobilizabili imediat și posedând una din cele mai masive artilerii din Europa.
Finlanda mai are, de asemenea, o aviație și o marină la Marea Baltică dintre cele mai performante.
De altfel, Helsinki a comandat și 64 de avioane americane de vânătoare de tip F-35 în decembrie 2021.
Cu cheltuieli militare de 5,1 miliarde de euro în 2002, Finlanda consacră apărării 1,9 % din PIB. Dar acest buget va continua să crească: în aprilie, guvernul a anunțat un buget adițional de 2,2 miliarde pe patru ani, dintre care 700 de milioane de euro vărsați imediat. Fonduri destinate achiziționării de echipamente militare, precum și recrutării a 500 de specialiști și intensificării antrenării rezerviștilor, lucruri anunțate de ministrul apărării Antti Kaikkonen.
Valoarea geostrategică a Suediei
În partea suedeză, imaginea este puțin diferită. La începutul anilor 2000, Stockholm și-a demontat apărarea națională și s-a bazat pe o mică armată profesionistă, menită să intervină în operațiunile de menținere a păcii din străinătate. Anexarea Crimeei în 2014 a provocat o largă conștientizare: desființat în 2010, serviciul militar a fost restabilit în 2017, iar bugetul apărării a început să crească din nou. În 2021, a ajuns la 6,6 miliarde de euro, sau 1,26% din PIB. În aprilie anul acesta, guvernul s-a angajat să o majoreze la 2% din PIB, fără a da o dată pentru asta.
Astăzi, armata suedeză are aproximativ 50.000 de soldați, jumătate dintre ei rezerviști. Dar, potrivit experților, puterea sa constă mai ales în echipamentele sale de înaltă tehnologie, dezvoltate de industria sa de armament: cele cinci submarine ale sale, corvetele, avioanele de vânătoare - inclusiv JAS 39 Gripen -, dar și un sistem de senzori care colectează informații în întreaga lume, dar mai ales în regiunea Mării Baltice.
Cu 2.400 km de coastă și o porțiune de teritoriu în zona arctică, Suedia are și o valoare geostrategică foarte mare: portul Göteborg, pe coasta de vest a țării, este foarte important pentru securitatea aprovizionării întregii regiuni Baltice și Finlanda, mai ales vizavi de peninsula rusă Kola, unde este staționată Flota Nordului.
Spargerea încercuirii țărilor baltice
Și apoi mai este și insula Gotland, situată în Marea Baltică, la doar 140 de kilometri de Letonia, o piesă centrală a apărării suedeze în timpul Războiului Rece, esențială pentru controlul traficului aerian și maritim. Demilitarizată după implozia Uniunii Sovietice, a găzduit din nou un regiment de 350 de soldați începând din 2018. La mijlocul lunii ianuarie, Stockholm a trimis acolo noi întăriri.
Toate simulările făcute de NATO încă din 2014 arată că ar fi foarte greu să apere statele baltice în cazul unui atac rusesc, dacă nu ar avea acces pe teritoriul suedez, în special în spațiul aerian, dar și în spațiul maritim și terestru. Aderarea Finlandei și a Suediei va avea, așadar, ca efect descercuirea țărilor baltice și asocierea acestora cu o apărare nordică incluzând Norvegia, Danemarca și Islanda.
Găsiți AICI mai multe articole legate de NATO semnate de Dan Alexe.