AUR îi vrea pe toți unioniștii din R.Moldova la un loc – unii sunt sceptici

Controversatul partid AUR din România – ultranaţionalist, anti-sistem și unionist, al carui lider, George Simion, are interdicţie de a intra în Republica Moldova – a lansat o invitaţie de colaborare electorală pentru anticipatele din 11 iulie tuturor partidelor care se declară unionsite din Moldova. Propunere a fost primită cu reticență de unele partide care acuză Alianţa pentru Unirea Românilor că are o agendă anti-UE şi anti-NATO şi că în fond ar promova de fapt o agenda pro-Kremlin. Reprezentanţii Partidului Liberal şi Uniunii Salvaţi Basarabia au dat curs invitaţiei partidului AUR.

AUR îi vrea pe toți unioniștii din R.Moldova la un loc – unii sunt sceptici

De-a lungul anilor, s-au vehiculat diferite cifre ce ar reflecta cota numerică a adepţilor unirii R. Moldova cu România. Prea puţine date însă redau profilul lor structural - cine sunt, ce studii sau vârstă au, unde lucuiesc. De la cota de 2% de cetățeni care s-au declarat români la recensământul din 2004, pe care și-a construit eșafodajul propagandistic echipa fostului preşedinte comunist Vladimir Voronin, în ultimii ani s-a ajuns, potrivit diferitor sondaje, la o felie de peste 30% de posibili unionişti, care ar avea o opţiune clară la un eventual referendum de unificare sau reunificare, termen pe care insistă unii activiști ai mișcării.

Doru Petruți

Zilele trecute, compania sociologică IMAS a publicat datele unei recente cercetări potrivit căreia adepţii unirii ar ajunge la jumătate din respondenţii solicitați să se pronunțe. Sociologul Doru Petruţi, directorul companiei, recunoaşte că procentele pot varia foarte mult în funcţie de modul în care sunt formulate întrebările, or în sondajul IMAS întrebarea despre un eventual vot pentru unire era legată de nivelul de salarii şi pensii acordate peste Prut. Petruţi spune că flamura unionismului nu înseamnă numai limbă şi tricolor, ca în anii 90, ci e o temă mult mai complexă. Totuşi, sociologul e sceptic atunci când vine vorba despre scorul electoral al unui eventual bloc unionist.

„Electoratul unionist e, cel mai probabil, cel mai dezamăgit tip de electorat din cauza prestaţiei politicienilor unionişti.

Rezultatele alegerilor din ultimii ani arată că ei nu mai înţeleg necesitatea capitalizării din punct de vedere politic a acestui curent, să-l transforme în mandat electoral în parlamentul din Moldova”.

În ce priveşte pofilul unioniştilor, Doru Petruţi spune că aceste date rămân închise pentru că asta este condiția comandidarilor de sondaje.

La întâlnirea de miercuri, liberalii lui Dorin Chirtoacă şi unioniştii lui Valeriu Munteanu au convenit cu reprezentanţii AUR să meragă pe o listă comună la alegeri. Liderul filialei locale AUR, Vlad Bileţchi, a spus că se poartă discuţii cu Octavian Ţîcu şi Vasile Costiuc.

„Noi am făcut această invitaţie nu pentru că vrem să ne asumăm acest orgoliu sau titulatură, ci pentru că există această necesitate stringentă ca toţi unioniştii să fie împreună şi suntem gata să lăsăm totul de la noi doar pentru a se realiza acest scop. Pentru noi nu contează locurile pe listă”.

Unul dintre liderii gărzii vechi a unioniştilor care pledau această cauză înainte de destrămarea URSS, Anatol Şalaru, actualmente secretar general al Partidului Unităţii Naţionale condus de Octavian Ţîcu, este împotriva unificării formaţiunilor care se pronunță pentru reunificării. Ca în orice domeniu şi în politică există concurenţă, argumentează Şalaru. Despre AUR, fostul ministu liberal al apărării şi al transportului crede că ar urmări scopuri ascunse, pe fundalul populismului şi extremismului.

Anatol Salaru

„Este un partid extremist, anti-UE, anti-NATO, cu mari simpatii către Rusia, către est. Un partid care protestează împotriva vaccinării anti-Covid, împotriva purtării măştii, împotriva deciziilor pe care le-a luat statul român pentru a combate pandemia şi vrea probabil să aducă un pic de dezordine şi în R. Moldova”.

Unde sunt acei un milion de cetăţeni moldoveni care şi-ar fi redobândit cetăţenia română despre care vorbea ex-preşedintele Traian Băsescu? Anatol Şalaru spune că astăzi unionişti sunt în diferite partide, unii sunt unionişti declaraţi sau oportunişti, alţii unionişti convinşi; unii unionişti nu au cetăţenia română, alţii cu cetăţenie sunt departe de identitatea românească. Prea multe variabile sunt în această ecuaţie, sugerează politicianul, ceea face dificilă, conchid mai mulți analiști, elaborarea și aplicarea unor tactici barem coordonate, dacă nu comune.