Noul mecanism de licențiere a activității posturilor TV și de radio din autonomie constă în obținerea din partea Direcției Generale Construcții și Infrastructură a UTA Găgăuzia, contra cost, a unei autorizații numite Izin. Cuantumul plății pentru acest act permisiv ar urma să fie aprobat anual.
Liliana Vițu a declarat, la 27 iunie, pentru sursa citată, că inițiativa intră în contradicție cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale al R. Moldova și ale legii privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, singura autoritate competentă de a elibera acte permisive în domeniul audiovizual fiind Consiliul Audiovizualului al R. Moldova.
„Înlocuirea licenței de emisie cu așa-numitul permis Izin, în baza căruia vor putea funcționa furnizorii de servicii media audiovizuale din UTA Găgăuzia, creează riscul iminent de apariție (sau continuare a activității) a unor servicii de televiziune și de radiodifuziune sonoră plasate în afara câmpului legal”, a spus președinta CA.
Liliana Vițu a transmis scrisori Guvernului, care are reprezentant în teritoriu, comisiilor de profil ale Parlamentului, Președinției, Serviciului de Informații și Securitate și Procuraturii Generale, în care a semnalat că prin promovarea proiectului de lege s-ar urmări eludarea hotărârilor instanțelor de judecată naționale.
La octombrie 2022, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a emis o încheiere în care au fost declarate inadmisibile recursurile depuse de guvernatorul autonomiei și Adunarea Populară găgăuză împotriva Hotărârii Curții de Apel Comrat, prin care Legea UTA Găgăuzia cu privire la licențierea unor genuri de activități, din 7 iulie 2000, adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei, a fost anulată ca fiind ilegală, constatând că aceasta contravine legilor ierarhic superioare.
- Te-ar putea interesa și: Autoritățile retrag „actele permisive” ale trei companii din audiovizual
Opt organizații neguvernamentale din domeniul mass-media au emis o declarație în care au calificat inițiativa legislativă drept o tentativă repetată de a submina libertatea presei și au cerut retragerea imediată a proiectului, „care contravine flagrant legislației și tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte”. Este vorba despre Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Independente, Asociația Presei Electronice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, RISE Moldova, Centrul „Acces-info”, Asociația Media Guard.
În luna februarie 2024, prin intermediul unui proiect de lege similar, aleșii locali din Găgăuzia și-au dorit să oblige sursele media online din regiune să cumpere așa-numitul permis de activitate de la autorități (Izin), la fel, în schimbul unei taxe anuale. Instituția media urma să coordoneze cu Comitetul Executiv – organul echivalent Guvernului la nivel local – concepția generală și să prezinte anual autorității emitente un raport privind implementarea concepției. După un val de critici, proiectul de lege a fost retras.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te