„Avem posibilitatea să schimbăm variabila economică a acestui conflict”

Abordările noului Guvern de la Chişinău în subiectul reglementării transnistrene.

Moderatoarea emisiunii - Lina Grâu. Din sumarul ediţiei:

La Chişinău a fost învestit noul guvern, condus de Natalia Gavrilița și susținut de o majoritate parlamentară solidă a Partidului Acțiune și Solidaritate. Care sunt prioritățile noului executiv, inclusiv în planul reglementării transnistrene și cum vede noua putere de la Chişinău influențele externe în acest domeniu? Rusia deschide în regiunea transnistreană mai multe secții de votare decât acum cinci ani, pentru alegerile în Duma de stat din septembrie. Și oprirea războiului din Donbas depinde de președintele rus Vladimir Putin, declară președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Abordările noului Guvern de la Chişinău în subiectul reglementării transnistrene

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute:

La Chişinău a fost învestit vineri noul guvern, condus de Natalia Gavriliță și susținut de o majoritate parlamentară solidă a Partidului Acțiune și Solidaritate. Prioritățile noului executiv sunt integrarea europeană, ridicarea nivelului de viață al oamenilor, dar și eliminarea corupției, spune Natalia Gavriliță:

„Acest guvern nu va fura, nu va crea legi care să permită furtul, nu va crea companii abonate la achiziții, nu va privatiza pentru feciori și fini proprietățile statului și nu va proteja escrocii și bandiții și monopolurile care jecmănesc oamenii acestei țări.

Începând cu 1 septembrie, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, va activa în calitate de șef al Delegației Uniunii Europene în Azerbaidjan, a anunțat Înaltul reprezentant pentru Afaceri Externe al UE, Josep Borrell. Peter Michalko își încheie mandatul de șef al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, iar în locul său a fost numit Janis Mazeiks, în prezent sub-secretar de stat, director politic la Ministerul de Externe al Letoniei, iar în trecut - reprezentant permanent al țării sale la Națiunile Unite, la New York. Mazeiks își va prelua oficial postul de la Chișinău la 1 septembrie. Într-un mesaj pe Twitter, acesta a scris că va face tot ce este posibil pentru a dezvolta relația dintre UE și Republica Moldova, în timpul mandatului său.

Suedia și Marea Britanie oferă granturi de 40.000 de dolari organizațiilor de susținere a afacerilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Potrivit unui comunicat de presă al PNUD Moldova, programul de granturi va susține financiar cel puțin cinci proiecte ale unor consorții de organizații de sprijin a afacerilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Acestea vor beneficia de finanțare pe o perioadă de până la 18 luni, pentru a identifica nevoile și a acorda sprijin sectorului privat și a îmbunătăți climatul de afaceri pe ambele maluri ale râului Nistru. Concursul acordă o atenție sporită consolidării asociațiilor de afaceri ale femeilor din regiunea transnistreană, inclusiv a femeilor cu dezabilități.

Alte 131 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate sâmbătă în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, patru sunt de import, câte unul din Bulgaria, Franța, Turcia și Italia. Cele mai multe cazuri noi, mai mult de jumătate, provin din regiunea transnistreană și de la Cahul. În stânga Nistrului media de îmbolnăviri săptămâna trecută a fost de aproximativ 45 de cazuri noi pe zi.

Delegaţia Statelor Unite ale Americii s-a clasat pe primul loc în clasamentul final pe medalii la Jocurile Olimpice de la Tokyo, urmată de China, Japonia, Marea Britanie și Rusia (ai cărei sportivi au concurat sub drapelul Comitetului Olimpic). Delegaţia SUA a încheiat cu 39 medalii de aur, 41 de argint şi 33 de bronz, cele mai multe la total, adică 113. 93 de ţări au câştigat medalii la Jocurile de la Tokyo, dintre care 65 au obţinut măcar o medalie de aur. Moldova a obținut o medalie de bronz, la canotaj, ce aparține lui Serghei Tarnovschi.

### Vezi și... ### Canotorul Serghei Tarnovschi a câștigat medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Tokio

Un tribunal din Belarus a interzis un popular portal sportiv și l-a etichetat ca fiind „extremist” pe fondul unor represiuni crescânde asupra mass-media și societății civile. Ministerul de Interne de la Minsk a declarat, pe 6 august, că portalul Tribuna.com și toate canalele sale de socializare au fost interzise, „deoarece administratorii săi au postat „materiale care solicită activități extremiste”. Iar răspândirea conținutului de pe site-ul web al sportului ar putea fi sancționată cu amenzi sau cu închisoare, a declarat Ministerul de Interne. Creatorul site-ului Tribuna.com, Dmitro Navoșa, este un susținător vocal al mișcării de protest pro-democrație. Regimul autoritar al lui Lukașenka și-a întețit acțiunile de represiune împotriva activiștilor, mass-media și societății civile în ultimele săptămâni, în ajunul aniversării de un an de la controversatele alegeri prezidențiale din 9 august 2020 și al căror rezultat a provocat proteste fără precedent la care au participat sute de mii de oameni.

Mii de turiști și locuitori ai capitalei Greciei au fost evacuați și un nor gros de fum și cenușă a acoperit cerul de deasupra Atenei, ca urmare a marilor incendii de pădure din ultimele zile. Grecia și Turcia se confrunta cu incendii devastatoare de aproape două săptămâni, ca urmare a temperaturilor extrem de înalte, fără precedent în ultimii 30 de ani. Guvernul regional al Siciliei a declarat starea de urgență și criză timp de șase luni din cauza incendiilor care se dezlănțuie pe insulă de la sfârșitul lunii iulie.

Incendii de pădure în Macedonia de Nord

Experții au legat aceste evoluții meteorologice de schimbările climatice. Potrivit AFP, într-un proiect de raport al ONU, regiunea mediteraneană este considerată drept „punct fierbinte pentru schimbările climatice”, avertizând că valurile de căldură, seceta și incendiile vor deveni mai mari în viitor, supraalimentate de creșterea temperaturilor.

***

Administrația de la Tiraspol a anunțat că în regiunea transnistreană vor fi deschise 27 de secții de votare pentru alegerile în Duma de Stat a Federaţiei Ruse din 19 septembrie. Niciun alt stat nu a deschis vreodată secții de votare în regiunea separatistă a Republicii Moldova.

Drapele ale Rusiei și regiunii separatiste transnistrene la Cetatea Tighina

Astfel, Rusia va avea în stânga Nistrului cu cinci secții mai multe decât la alegerile precedente din 2016. Asta chiar și în condițiile în care Comisia electorală de la Tiraspol a anunțat că baza de votanți a scăzut oficial cu peste 7300 de persoane doar în ultimii un an și jumătate.

Presa de la Tiraspol scrie că cetățenii ruși din Transnistria constituie cel mai activ electorat rus în afara granițelor Federaţiei Ruse. La alegerile precedente acolo au votat 57 de mii de persoane. Asta în timp ce la recentele alegeri pentru Parlamentul de la Chişinău au votat puțin sub 29 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene, la secțiile de votare care au fost deschise pe malul drept al Nistrului.

La Chişinău nu există încă o reacție oficială în legătură cu intenția Rusiei de a deschide secții de votare în regiunea separatistă.

La alegerile precedente pentru Duma de Stat, Ministerul de Externe de la Chişinău a „sugerat” autorităților ruse „să se abţină” de la deschiderea în regiunea transnistreană a secţiilor de votare. Autoritățile moldovene au făcut mereu asemenea declarații în preajma alegerilor ruse, iar Rusia le-a neglijat de fiecare dată.

În 2018 la alegerile prezidențiale din Rusia au votat aproape 74 de mii de cetățeni ruși din regiunea transnistreană. Acum, a fost permisă votarea și în baza pașapoartelor expirate, având în vedere că pe perioada pandemiei au fost închise punctele consulare ale Rusiei, care activau în stânga Nistrului. Din nou, este singurul stat care are astfel de puncte consulare în regiunea separatistă, chiar dacă Chişinăul nu a fost de acord cu această practică. Acum, locuitorii regiunii își pot schimba pașapoartele doar la consulatul Rusiei de la Chişinău. Dar programarea electronică a consulatului nu oferă în această perioadă locuri disponibile, ci face doar liste de așteptare.

Rusia a anunțat că pensionarii ruși din regiunea transnistreană vor putea primit pensia în baza pașapoartelor expirate până la sfârșitul acestui an, dar nu este clar ce se va întâmpla după această dată, dacă pensionarii nu vor avea posibilitatea să-și facă pașapoarte noi. În 2018 Rusia anunța că are în regiunii transnistrene 220 de mii de cetățeni.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit pe străzile orașelor și au întrebat trecătorii dacă vor merge să voteze la secțiile deschise pentru alegerile parlamentare din Rusia.

Vox:

- Nu voi merge la votare. Acolo totul este deja decis, nu are rost să încercăm să schimbăm ceva. Acolo oamenilor nu le este lăsat dreptul de a alege. Nu contează ce va fi, totul este oricum deja decis.

- Sunt cetățean al Federaţiei Ruse, așa că voi merge, probabil, voi vedea. De ce nu?

- Rusia ne dă totul, eu de exemplu primesc o pensie bună. Măcar și pentru asta trebuie de mers și de votat.

- Nu știu ce să vă spun. În principiu, nu prea are Rusia nevoie de noi. Ei au nevoie doar de voturile noastre în timpul alegerilor.

***

La Chişinău a fost învestit vineri noul guvern, condus de Natalia Gavriliță și susținut de o majoritate parlamentară solidă a Partidului Acțiune și Solidaritate. Prioritățile noului executiv sunt integrarea europeană, ridicarea nivelului de viață al oamenilor, dar și eliminarea corupției, spune Natalia Gavriliță. Diana Răileanu cu detalii:

Reforma justiției, eliminarea corupției, crearea locurilor de muncă bine plătite, reducerea sărăciei, majorarea pensiilor – sunt câteva dintre prioritățile guvernului pe care îl va conduce Natalia Gavrilița. Prezentând deputaților programul intitulat „Moldova vremurilor bune”, șefa executivului a promis că noul guvern va fi diferit de cele care s-au perindat în fruntea țării de-a lungul anilor:

### Vezi și... ### Prioritățile guvernului Gavrilița

„Acest guvern nu va fura, nu va crea legi care să permită furtul, nu va crea companii abonate la achiziții, nu va privatiza pentru feciori și fini proprietățile statului și nu va proteja escrocii și bandiții și monopolurile care jecmănesc oamenii acestei țări.Mai mult, vom curăța instituțiile statului de oameni corupți. Vom face tot posibilul ca justiția să se curețe de grupurile de interese care vând decizii și protejează hoții. Vom face tot posibilul să recuperăm banii din miliard, vom ținti confiscarea averilor celor corupți și din acei bani vom repara școli, aziluri, case de cultură și drumuri.”

Pe plan extern, prioritățile guvernului vor fi semnarea unui nou memorandum de țară cu FMI, o cooperare de durată cu Uniunea Europeană și monitorizarea constantă a modul în care sunt atrase și utilizate fondurile externe.

***

Ce își propune noul executiv în domeniul reglementării transnistrene?

Una din funcțiile de vicepremier în noul Guvern a revenit persoanei care se va ocupa de subiectul reintegrării – este vorba despre Vladislav Kulminski. Programul de guvernare al noului executiv, numit „Moldova vremurilor bune”, are și un capitol separat dedicat reintegrării țării. Subiectul transnistrean figurează însă și în alte capitole, în particular este trecut primul pe lista provocărilor care țin de riscurile de securitate și independență energetică.

„Tergiversarea soluționării conflictului transnistrean produce efecte asupra securității țării pe multiple planuri: militar, economic, politic, ecologic, umanitar. Dependența asimetrică a țării de furnizorii externi de resurse energetice reprezintă o altă sursă de riscuri în adresa stabilității aprovizionării și predictibilității prețurilor. Deși sunt pe rol câteva proiecte de interconectare cu sistemul energetic european, acestea avansează prea lent”, se spune în programul Guvernului Gavrilița.

Problema transnistreană este amintită și atunci când vine vorba despre relațiile cu Ucraina și Rusia.

„Guvernul își va intensifica activitatea în vederea promovării parteneriatului strategic cu Ucraina în domeniul integrării europene, a realizării unor proiecte comune de interconectare energetică și de transport, reglementarea pașnică a conflictului transnistrean, (…) securizarea frontierei de stat moldo-ucrainene (care include și cei 440 de km de segment transnistrean de frontieră), dar și efectuarea controlului în comun, combaterea fenomenelor ilicite transfrontaliere, consolidarea securității regionale.”

Iar în ceea ce privește Rusia, Guvernul Gavrilița își propune să intensifice „interacțiunea atât în plan bilateral cât și în cadrul mecanismelor consacrate de negocieri, în vederea identificării unei soluții cuprinzătoare și durabile a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității şi integrității teritoriale a Republicii Moldova, precum și retragerii complete și necondiționate a trupelor și munițiilor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu angajamentele internaționale ale Rusiei”.

Viziunea despre reintegrarea țării a noului guvern vorbește despre creșterea atractivității Republicii Moldova pentru locuitorii regiunii transnistrene prin respect pentru drepturile omului, reforme interne, combaterea corupției, bunăstare și democrație. Scopul dialogului politic în formatul 5+2 ar trebui să fie „restabilirea statului întregit prin negocieri pașnice, diplomatice, cu asigurarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, ca stat funcțional care garantează drepturile și libertățile fundamentale cetățenilor săi”.

Programul noului Guvern pune un accent deosebit pe dimensiunea umană și relația cu cetățenii din stânga Nistrului, vorbind despre acordarea asistenței în combaterea pandemiei de Covid-19, inclusiv prin programe de vaccinare, acordarea serviciilor publice oamenilor de acolo, dar și lupta cu contrabanda și corupția, care ar trebui să devină un deziderat în reglementarea pașnică, politico-diplomatică, a conflictului transnistrean.

De altfel, acest aspect, al combaterii contrabandei prin regiunea transnistreană, este unul la care s-a referit, încă la începutul mandatului său, și președinta Maia Sandu. Iar Natalia Gavrilița l-a scos în evidență și în cadrul unui interviu acordat Europei Libere:

Natalia Gavriliță: „Avem posibilitatea, cu adevărat, să schimbăm variabila economică a acestui conflict. În primul rând, să oprim ilegalitățile. Toată lumea cunoaște că interesele corupte de la Chișinău prieteneau foarte bine cu cei de la Tiraspol, era o relație pecuniară. Deci, noi trebuie să oprim aceste scheme, trebuie să oprim contrabanda, trebuie să ne gândim la cetățenii care trăiesc în regiunea limitrofă și la toți cetățenii noștri care se află în stânga Nistrului, desigur.”

Natalia Gavrilița: Toți corupții și hoții vor fi destituiți din funcțiile publice

***

Am discutat despre aceste și alte nuanțe ale programului noului Guvern cu analistul politic de la Chişinău, Ion Tăbârță.

Europa Liberă: Dle Tăbârță, haideți să ne uităm un pic pe programul de guvernare la secțiunea „reintegrare a țării”. Lucrurile pe care le-am desprins eu la prima vedere țin de un accent mai mare pus pe un aspectele sociale, începând de la drepturile omului și terminând cu asistența la combaterea COVID-19 sau servicii acordate oamenilor din stânga Nistrului. Dvs. ce ați citit în acest compartiment despre reintegrare?

Ion Tăbârță: „Mai degrabă este un set de intenții pe care și-l propune noul executiv, eforturi la nivel diplomatic ca problema transnistreană să fie scoasă în față. Este vorba, cum ați spus Dvs., despre problemele social-economice, drepturile omului. Din acest punct de vedere Republica Moldova va încerca să fie mai atractivă pentru cetățenii din stânga Nistrului.

Și, din câte înțelegem, noua guvernare vede Ucraina un factor-cheie în promovarea unor acțiuni pe direcția transnistreană.”

Europa Liberă: Are dreptate să facă lucrul acesta?

Ion Tăbârță: „Vom vedea care sunt capacitățile Kievului aici, și anume cât de interesat ei vor fi să meargă să susțină și interesele Republicii Moldova în anumite formate internaționale. Dar mai degrabă aici, dacă nu dorim să punem problema transnistreană la pachet cu problema Donbasului, trebuie să mergem pe linia marilor puteri. Pentru că, spre exemplu, aceeași Germanie, dar nu numai Germania, dar și o serie de structuri internaționale când abordează problema ucraineană, de regulă o abordează la pachet și cu cea moldovenească sau cu cea transnistreană.

De aceea principalul este ca atunci când cele două state vor coopera fiecare să se gândească la propriile interese naționale și această abordare să fie anume în interesul ambelor state.

Faptul că se mizează pe Ucraina în abordarea problemei transnistrene eu cred că este o abordare corectă, dar, totodată, Republica Moldova nu trebuie să uite și de alți actori internaționali care în trecut au avut un rol important în problematica transnistreană, dar care au și ajutat Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cu Rusia cum vedeți Dvs. conexiunile pe acest subiect transnistrean?

Ion Tăbârță: „Va fi complicat cu Federația Rusă, pentru că Federația Rusă are o serie de instrumente, pârghii prin care încearcă să influențeze relația sa cu Republica Moldova.

Federația Rusă i-a stabilit clar președintei Maia Sandu, chiar de la începutul mandatului, că linia roșie pentru ruși este prezența trupelor ruse în stânga Nistrului.”

Europa Liberă: Și vedem că necesitatea retragerii figurează în programul acestui nou guvern, iar Maia Sandu de la început când a venit a vorbit despre aceste lucruri. Și în contextul acesta, atunci, ne așteptăm la presiuni economice? Pentru că există presiunile economice, presiunile migrației, subiectul gazelor naturale – cam acestea sunt pârghiile de influență pe care le are Rusia în acest subiect?

Ion Tăbârță: „Da, de fapt, Federația Rusă a transmis aceste semnale că „dacă doriți o relație bună cu noi, atunci nu atingeți subiectul prezenței trupelor militare ruse în stânga Nistrului”.

Bine, președinta Maia Sandu, dar și alți factori politici de la Chișinău au vorbit despre acel Grup Operativ al Trupelor Ruse sau GOTR, cum îl mai numim noi, care nu are niciun statut juridic pe teritoriul Republicii Moldova, nu s-au referit la misiunea de pacificare rusă pe care o avem în conformitate cu acordul din 21 iulie 1992. Însă Federația Rusă intenționat a trecut de aceste diferențe. Pentru Federația Rusă, pentru Moscova tot contingentul rus care se află în stânga Nistrului este de pacificare.

Relația bună a noastră cu Federația Rusă sau obținerea din partea rusă a o serie de concesii pe alte subiecte va depinde de acordul Republicii Moldova ca și în continuare aceste trupe ruse să staționeze în stânga Nistrului. Cred că piatra de încercare în relația moldo-rusă atât în președinția Sandu, cât și în perioada noului guvern va fi legată anume de acest aspect.”

Europa Liberă: Dle Tăbârță, dar vedem din partea Moscovei, cel puțin dintr-o parte urmărind subiectul, pare că interesul pentru Transnistria a scăzut în ultimul timp, cel puțin nu mai există acea vervă în a susține administrația de la Tiraspol – vaccinul a venit foarte târziu, asistența care se acorda vine cu foarte mare întârziere… Ar fi abandonat Moscova regiunea transnistreană, având în vedere și situația din Ucraina, faptul că nu are acces direct acolo ș.a.m.d.? Sau e o impresie greșită?

Ion Tăbârță: „Este o impresie greșită. Este mai degrabă o acalmie pe segmentul transnistrean.

Aici, la Chișinău, noi am avut o guvernare pro-rusă accentuată în ultimul an și ceva. Această guvernare asigura conexiunea directă cu regiunea transnistreană și, totodată, Republica Moldova promova anumite politici în interesul Federației Ruse și aici mă refer la perioada de guvernare de un an și ceva a lui Igor Dodon.

Acum pentru ruși regiunea transnistreană din nou devine un punct mai vulnerabil sau mai puțin întărit în așa-numitul „triunghi geopolitic” pe care Federația Rusă îl construiește în nordul Mării Negre. Și aici ne referim la Donbas, la peninsula Crimeea și regiunea transnistreană. Și este de așteptat ca Federația Rusă prin diferite mijloace să consolideze acest punct de interes maxim geopolitic pentru ea în Sud-Estul Europei.

Recentele declarații ale lui Putin că ucrainenii și rușii sunt unul și același popor sunt încă un semnal foarte clar că Federația Rusă nici pe departe nu are de gând să renunțe la planurile sale de influență geopolitică în regiunea nordului Mării Negre.

Cred că acum Federația Rusă își reevaluează anumite politici și vom vedea cum va acționa – că va încerca să meargă pe anumite provocări în sudul Ucrainei sau în regiunea Odesa, sau va încerca să gestioneze alte proiecte politice aici, la Chișinău, după eșecul proiectului lui Igor Dodon…

Probabil vom avea o anumită perioadă de așteptare, se va vedea care vor fi succesele noului guvern, cât de mult își va aprofunda Republica Moldova dialogul cu Occidentul, cât de popular va fi noul guvern. Pentru că dacă vom avea un guvern nepopular, pe acest fon nu este exclus pe acest o reconversiune a forțelor ruse și atunci din nou se va merge pe un scenariu politic. Probabil vom avea o anumită perioadă de așteptare a Federației Ruse pentru a înțelege mai bine situația și după aceea vom vedea mai clar după ce scenarii ea va acționa.

Dar să nu fim naivi și să credem că Federația Rusă gata a renunțat la regiunea transnistreană, la interesele sale în regiunea transnistreană, cu toate că nu prea o susține, pentru că ei știu că oricum această regiune este a lor și se orientează strict spre ei. Și desigur nu a renunțat nici la intențiile sale de a avea în continuare influență politică asupra Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Cât de fezabilă vi se pare Dvs. și cât de ușor de realizat teza anunțată de premierul Gavriliță, dar și de președinta Maia Sandu mai înainte, de restructurare a dialogului cu Tiraspolul pe linia combaterii corupției și a schemelor de contrabandă și a conexiunilor care există între oligarhia de la Chișinău și cea de la Tiraspol?

Ion Tăbârță: „Îmi vine greu să cred că așa-numiții „conducători” de acolo vor colabora cu noul guvern de la Chișinău în a combate contrabanda și a curma schemele de corupție.”

Europa Liberă: Dar asta poate face Chișinăul, cu un pic de voință politică?

Ion Tăbârță: „Exact. Pentru că responsabil de acele scheme din partea regiunii transnistrene este conducerea de acolo, așa cum până nu demult a fost aici la noi Plahotniuc sau chiar același Dodon.

Aici Chișinău poate acționa doar unilateral, fără a miza pe o cooperare din partea așa-numiților „conducători” de acolo. Dar Republica Moldova desigur trebuie să facă ordine în a curma acele scheme de acolo. Mai degrabă poate să încerce să obțină ajutorul părții ucrainene și aici poate relația bună a Maiei Sandu cu Zelenski ar putea cumva să contribuie. Cu toate că elita regională din Odesa nu are niciun interes ca aceste scheme să fie curmate, să fie stopate și dimpotrivă va încerca să nu se subordoneze Kievului sau să dea ascultare Kievului și va merge în continuare împreună cu cei de la Tiraspol pentru a continua aceste scheme.

Republica Moldova poate stopa aceste scheme doar din partea unor funcționari ai unor instituții de aici, dar acest lucru nu înseamnă că Republica Moldova va avea capacitatea să curme anumite scheme de corupție care există pe filiera Tiraspol-Odesa.

Dar sigur noi, dacă dorim cumva să ne schimbăm la față de ceea ce avem în regiunea transnistreană, trebuie să începem schimbările aici, la noi. Trebuie să folosim pârghiile economice, inclusiv cele pe care le are regiunea transnistreană prin intermediul DCFTA-ului. Și, totodată, trebuie să încercăm să creștem nivelul de trai aici, în dreapta Nistrului, pentru a deveni atractivi pentru cetățenii de acolo. Dacă noi vom avea aici un nivel de trai mai înalt, vom avea condiții de viață mai bune, atunci și populația de acolo se va orienta mai mult spre Chișinău. Pentru că legătura interumană între ambele maluri ale râului Nistru există. Oamenii în continuare comunică bine-mersi, nu există reticențe personale și dacă aici lucrurile vor sta mai bine, imediat vor fi cunoscute și acolo și atunci vor crește șansele Chișinăului în a dialoga cu cei din stânga Nistrului.”

Europa Liberă: Dle Tăbârță, dar multe eforturi și multe intenții bune de până acum s-au lovit cumva de faptul că nu există o modalitate eficientă de comunicare anume cu oamenii din regiunea transnistreană.Prin ce canale, prin ce mecanisme poate comunica Chișinăul cu cetățenii săi din stânga Nistrului, care sunt conectați la spațiul informațional rusesc, care au niște televiziuni la Tiraspol și care nu au acces la presa sau la mass-media din partea astălaltă a Nistrului?

Ion Tăbârță: „Da, asta este principala problemă, și anume că regiunea transnistreană se află în afara spațiului informațional al Republicii Moldova. Dimpotrivă, este în spațiul informațional rusesc, avem multă manipulare, dezinformare și nu se știe despre realitățile de aici.

Acest lucru va fi greu de schimbat. Noi nu vom avea în continuare acolo prezența televiziunii noastre, pentru că cei de acolo țin foarte mult la faptul ca regiunea transnistreană să nu pătrundă în spațiul informațional al Republicii Moldova. Dar comunicarea de la om la om cred că poate fi un atu, pentru că se va afla imediat și se va simți că aici, pe malul drept, crește nivelul de trai.

### Vezi și... ### Nu doar oamenii, și evenimentele culturale „evadează” de la Tiraspol

Dar în era internetului cred că pot fi și alte tipuri alternative, nu doar cele clasice de comunicare – rețelele de socializare, diferite platforme de comunicare, prin care, metodic, dacă noi aici vom avea rezultate pozitive, aceste rezultate pozitive pot să ajungă ca informație și în stânga Nistrului, și la cetățeanul moldovean de acolo.”

Europa Liberă: O scurtă concluzie, dle Tăbârță: o reglementare transnistreană rapidă și ușoară pe perioada mandatului Gavriliță - vă așteptați la așa ceva?

Ion Tăbârță: „Nu. Mai degrabă mă aștept ca să se schimbe anumite abordări față de problematica transnistreană. Republica Moldova, în sfârșit, să aibă o viziune clară bine integrată, bine închegată cum să acționeze în a aborda problematica transnistreană.

Noi trebuie să înțelegem că, oricât de bine ne-am fi mișcat noi aici, totuși soluționarea acestei probleme depinde și de marile puteri. Atât timp cât este Federația Rusă în forma conducerii ei actuale va fi dificil de obținut o soluționare în interesele naționale ale Republicii Moldova.

Totodată trebuie să fim atenți la diferite obstacole sau diferite capcane care pot veni din exterior chiar și de la anumite forțe care sunt bine intenționate, dar care, de fapt, urmăresc propriile interese.

Nu cred că vom avea ceva spectaculos, însă noi trebuie să avem această viziune închegată, această abordare despre cum trebuie să ne mișcăm pe problematica transnistreană. Să folosim pârghiile noastre sau atuurile pe care le avem, în special cele economice și, totodată, să încercăm să devenim atractivi pentru cetățeanul simplu din stânga Nistrului.”

***

Ministrul de Externe din noul Guvern, Nicu Popescu, a discutat vineri cu omologul său din Ucraina, Dmitro Kuleba, despre o apropiere a relațiilor moldo-ucrainene cu accent pe integrarea europeană, economie și energetică, dar și despre situația din estul Ucrainei, unde Rusia controlează regiunile separatiste din Donbas. „Am reiterat poziția Republicii Moldova de susținere fermă a suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei”, a scris Nicu Popescu pe pagina sa de Facebook.

Noul ministru de Externe, Nicu Popescu, prezentat echipei ministerului de către fostul ministru, Aureliu Ciocoi, în prezența președintei Maia Sandu și a prim-ministrului Natalia Gavrilița. 9 august 2021

Un conflict separatist, asemănător în multe privințe cu cel din regiunea transnistreană, despre care președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că depinde aproape exclusiv de deciziile președintelui rus Vladimir Putin. Oana Serafim cu detalii.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu unui canal ucrainean de televiziune că face „tot ce poate” pentru a pune capăt războiului cu separatiștii susținuți de Rusia, dar că pacea și controlul teritoriului secesionist din Donbas depind în proporție de 90% de președintele rus Vladimir Putin.

Liderul de la Kiev a mai spus că se fac pregătiri diplomatice pentru o eventuală întrevedere cu omologul său de la Kremlin.

Zelenski a mărturisit că vrea „cu adevărat” ca acest conflict să se termine.

Președintele Federației Ruse îmi știe părerea...

„Din păcate, nu totul depinde de mine, spune Zelenski, cred și nu ascund deloc - și președintele Federației Ruse îmi știe părerea - că astăzi succesul întoarcerii Donbasului, pacea în Ucraina, eliberarea teritoriilor noastre depind în proporție de 90% de o singură persoană”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin este pregătit să discute relațiile bilaterale cu omologul său ucrainean, dar nu și situația din estul Ucrainei.

Relațiile dintre Moscova și Kiev au fost tensionate din 2014, când Rusia a anexat Peninsula Crimeea de la Ucraina și separatiştii susținuți militar de Rusia au declanșat războiul în estul Ucrainei, care a făcut până acum peste 13.200 de victime – atât civili, cât și militari.

Separatiştii controlează zone mari din regiunile Donețk și Luhansk. Moscova a negat în mod constant că este un participant la acest război, în ciuda dovezilor masive ale sprijinului militar rusesc pentru separatiști.

O serie de acorduri convenite la Minsk pentru a deschide o cale pentru un eventual sfârşit al conflictului au rămas doar pe hârtie, ele nefiind respectate.

„Am susținut întotdeauna că primul punct al acordurilor de la Minsk și „esența” tuturor înţelegerilor este încetarea focului”, a spus în interviul de joi, 5 iulie, președintele Ucrainei.

Esența tuturor înţelegerilor este încetarea focului...

Pentru a putea continua convorbirile, spune Zelenski, este nevoie să nu se mai tragă – și abia apoi s-ar mai putea discuta. „Acesta este un fapt!”, consideră liderul de la Kiev.

El a adăugat și că teritoriile „ocupate” din estul Ucrainei nu vor fi niciodată rusești și i-a încurajat pe locuitorii regiunii care se consideră ruși să meargă și să-și „caute un loc în Rusia”.

Într-un interviu recent în exclusivitate pentru serviciul ucrainean al postului nostru de radio, asistentul adjunct al secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice, George Kent, a vorbit despre poziţia Statelor Unite față de situaţia din Ucraina.

Diplomat american: Rusia este stat agresor. Este de datoria Rusiei să pună capăt războiului din Ucraina

Pentru diplomatul de carieră, în relația dintre Kiev și Moscova vorbim în acest moment despre un stat agresor, și anume Rusia:

„Rusia este un stat agresor. Rușii au început războiul în Ucraina și nu este un conflict – este chiar un război. Și Rusia are datoria să pună capăt acestui război, și nu Ucraina. Pentru că este un război în Ucraina, dar nu războiul Ucrainei. 100% este războiul Rusiei.”

În opinia înaltului diplomat de la Washington, comunitatea internațională trebuie să exercite presiuni mai mari asupra regimului de la Moscova.

„Cred că noi, împreună, toate țările – Ucraina, Statele Unite, Germania, Franța și altele – trebuie să facem presiuni asupra Rusiei. Și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru ca Ucraina să fie o țară de succes, astfel încât cetățenii ucraineni care trăiesc încă în teritorii ocupate temporar din Donbas și Crimeea să știe că într-adevăr guvernul Ucrainei crede că ei sunt, într-adevăr, cetățeni ai Ucrainei”, spunea recent într-un interviu cu serviciul ucrainean al postului nostru de radio asistentul adjunct al secretarului de stat american, George Kent.