Expertul Igor Boțan consideră că este bine ca un stat să aibă relații bune cu toți partenerii externi, dar atunci când semnează un anumit acord, conținutul acestuia trebuie analizat minuțios, transmite IPN. Și anume să se analizeze dacă în document nu există formulări care au dublu sens sau care pot fi interpretate ulterior în modul în care convine partenerului mai puternic. Igor Boțan a mai menționat că un exemplu în acest sens este și acordul cu Federația Rusă, care prevede împrumutul în valoare de 200 de milioane de euro. „Cei din opoziție au procedat corect. Și în contextul acordului care prevede împrumutul rusesc, rolul opoziției a contat”, a opinat Igor Boțan.
Despre relaxarea devreme scrie Aneta Grosu pentru Ziarul de Gardă. În R. Moldova, și de această dată, la fel cum s-a întâmplat în ultima săptămână din martie, s-au luat decizii confuze, se scrie în material. Grosu consideră că dacă pe terenurile de joacă, prin zonele de agrement, mai persistă pericolul infectării cu noul coronavirus, de ce a fost nevoie de această primă etapă de relaxare, mai ales că R. Moldova rămâne cu grave probleme în combaterea acestui virus. „Să analizăm aceste cifre, pentru a înțelege unde se află cu adevărat R. Moldova la capitolul luptei cu COVID-19 și pentru a răspunde la întrebarea: avem sau nu nevoie de această relaxare, atât de devreme”, conchide Aneta Grosu.
Tot Ziarul de Gardă a publicat mărturiile unei victime ale unui proxenet și a membrilor grupării sale, care au ajuns din nou în liberate. Femeia a decis să vorbească despre chinurile prin care a trecut după ce, susține ea, a fost răpită la vârsta de 14 ani și forțată să se prostitueze: „A zis că în colecția lui suntem carne proaspătă. Când ne aducea, era neapărat să ne facă poze și să ne taie din părul nostru, că făcea colecție”.
În Republica Moldova, incidența testelor la COVID-19 care se dovedesc a fi pozitive a ajuns să fie de 100 de ori mai mare decât în Lituania sau de 10 ori mai mare decât în România, scrie Alexandru Cozer într-o opinie pentru portalul Cotidianul. Autorul scrie că este evident că Moldova nu a atins vârful pandemiei nici măcar la 7 săptămâni de la declanșare, iar de relaxarea măsurilor nici nu poate fi vorba. „Iar asta s-a întâmplat anume din cauza iresponsabilității și strategiei greșite a guvernării în gestionarea pandemiei”, afirmă Cozer.
Tot Cotidianul o citează pe secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, care a declarata că guvernele trebuie să protejeze rolul esenţial al jurnaliştilor în democraţie, declaraţie publicată în ajunul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, pe 3 mai, cerându-le autorităților să nu limiteze în mod nejustificat libertatea mass-media în timpul crizei COVID-19. „Guvernele se confruntă cu provocări fără precedent în timpul crizei de COVID-19, însă situaţia nu trebuie să fie folosită pentru a-i reduce pe jurnalişti la tăcere sau a le zădărnici activitatea”, a declarat Marija Pejcinovic Buric.
Radio Chișinău transmite mesajul unui medic din România care a trecut Prutul pentru a-și ajuta colegii în lupta cu COVID-19. Alin Suciu, urgentist la spitalul din Oradea, spune că acesta este un gest de solidaritate și că își va ajuta colegii moldoveni în absolut tot ce au nevoie. „Boala nu cunoaște granițe, nu cunoaște nații, nu cunoaște continente, așa că medicii trebuie să intervină oriunde este nevoie. Este un efort dublu: este efortul nostru de a ajuta și alte spitale medicilor care au rămas în țară să substituie munca noastră”, a subliniat Suciu.
Scenarii de guvernare într-o perioadă de criză acută enumeră analistul politic Corneliu Ciurea pentru portalul Politics.md. El scrie că a pornit un val de sesizări către Curtea Constituțională și că „opoziția vrea să câștige nu prin forța argumentului ci prin numărul judecătorilor”. În opinia analistului citat, „acest spirit războinic al opoziției se încadrează perfect în paradigma moldovenească – „țara arde iar baba se piaptană” sau „cu cât e mai rău cu atât e mai bine”.”
Adrian Ciubotaru scrie într-un editorial pentru Gazeta de Chișinău despre prioritățile într-o lume nouă. El afirmă că pentru a redesena ierarhia priorităților, ar trebui refăcută mai întâi ierarhia valorilor. „Pandemia în desfășurare nu e doar o tragedie de proporții, ci și un semnal de alarmă”, spune el. Dacă nici acum nu vom înțelege pentru ce ar trebui să cheltuim multitudinea de resurse de care dispunem, și materiale, și umane, după următorul dezastru, care ar putea fi mult mai mare, prima descoperire științifică va fi că Soarele se rotește în jurul Pământului. Așezat, fără îndoială, pe o balenă cu trei capete”, ironizează autorul.