Azerbaidjanul critică Moscova după ce Aliev și Pașinian au vorbit la Bruxelles despre Nagorno-Karabah

Președintele Consiliului UE Charles Michel (centru) s-a întâlnit cu președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev (stânga) și cu prim-ministrul armean Nikol Pashinian pentru discuții susținute de UE la Bruxelles, pe 15 iulie.

Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a criticat Moscova, declarând că „nu a asigurat implementarea deplină” a unui acord care a instituit o încetare a focului între Azerbaidjan și Armenia vecină în septembrie 2020.

Declarația a fost făcută la o zi după ce președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, s-a întâlnit la Bruxelles cu prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, pentru discuții intermediate de UE, menite să pună capăt conflictului de decenii din Nagorno-Karabah. A fost a șasea întâlnire dintre cei doi în ultimii doi ani.

### Vezi și... ### Tribunalul ONU cere Azerbaidjanului să deblocheze coridorul Lacin

Întâlnirea a fost găzduită de președintele Consiliului European, Charles Michel, care a emis o declarație în urma întâlnirii în care a descris discuțiile drept „france, oneste și concrete”.

Michel a cerut încetarea „violențelor și retoricii războinice” și a spus că a adresat o invitație ambilor lideri „pentru o nouă întâlnire la Bruxelles la începutul toamnei”.

Conflictul de lungă durată din Nagorno-Karabah a provocat un război de șase săptămâni în 2020 în care aproape șapte mii de soldați au fost uciși de ambele părți. Luptele au făcut ca Armenia și etnicii armeni din Nagorno-Karabah să piardă controlul asupra unor părți ale regiunii și a șapte districte adiacente .

Nagorno-Karabah

Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.

Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.

Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.

În cadrul încetării focului negociat de Moscova, Rusia a desfășurat trupe de menținere a păcii pe coridorul Lacin de cinci kilometri lățime, singura legătură terestră dintre Nagorno-Karabah și Armenia.

Cu toate acestea, Baku a închis recent coridorul, provocând temeri în legătură cu o posibilă criză umanitară. Armenia a avertizat asupra penuriei alimentare în regiune.

Frig și penurie | Criza continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah

Azerbaidjanul a declarat că a făcut acest pas după ce „diverse tipuri de obiecte de contrabandă” ar fi fost găsite în vehiculele Crucii Roșii care călătoreau din Armenia. Crucea Roșie a emis o declarație în care spune că patru șoferi angajați au încercat, fără știrea organizației, să transporte mărfuri comerciale în Nagorno-Karabah cu propriile vehicule purtând emblema Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR). Bărbații au fost concediați, a spus CICR.

Mii de oameni au ieșit pe 14 iulie în stradă în Stepanakert, capitala Nagorno-Karabah, pentru a protesta împotriva blocadei.

În ciuda blocajului, oficialii de facto din domeniul sănătății Nagorno-Karabah au declarat că 11 pacienți în stare gravă au fost evacuați în Armenia de Crucea Roșie prin coridorul Lachin.